Într-un context în care populația începe să limiteze ieșirile în oraș, iar companiile se confruntă cu o scădere semnificativă a cifrei de afaceri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a oferit miercuri o analiză clară a situației actuale: România a trecut, în câteva luni, de la un exces de cerere la un deficit accentuat de cerere. Este o schimbare radicală, care poate determina intrarea economiei în recesiune „reală” în anul 2026, dacă investițiile publice nu vor fi utilizate pentru compensare.
Jurnalistul Dan Popa transmite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă ești pasionat de finanțe personale și dorești să primești recomandări economice, te poți abona aici:
Guvernatorul a confirmat, în cadrul unei conferințe de presă în desfășurare, că ținta de inflație pentru sfârșitul acestui an a fost modificată la 3,9% (comparativ cu 3,7% anterior).
Vara anului trecut, România a experimentat o criză majoră: pierderi de capital de 10 miliarde de euro
Cele mai importante declarații vizează evenimentele din vara trecută. Isărescu amintește de „criza din mai”, momentul în care demisia premierului de atunci, Marcel Ciolacu, a evidențiat fragilitatea piețelor financiare și instabilitatea politică a țării.
Rezultatul: ieșiri de capital de aproximativ 10 miliarde de euro.
În acel moment, obiectivul principal al Guvernului a fost finanțarea deficitului, păstrarea ratingului de țară și accesul la credite externe. Discuțiile despre pachetul fiscal cu Comisia Europeană au fost, din perspectiva BNR, o măsură de securitate.
Costurile ajustării: o creștere economică mai moderată și o cerere în declin
Însă măsura de stabilizare a avut și consecințe inevitabile. „Ajustarea fiscală a generat costuri naturale în termeni de creștere economică”, afirmă Isărescu.
Mai mult, România a intrat într-o zonă de declin rapid: deviația PIB-ului s-a inversat către teritoriu negativ, iar cererea agregată a scăzut semnificativ.
„De la un excedent de cerere, în mai puțin de câteva luni, am ajuns la un deficit major, care va persista”, subliniază guvernatorul BNR.
Explicația din spatele prognozei contondente: cum s-au schimbat realitățile economice?
Isărescu răspunde criticilor recente privind deviația prognozei de inflație pentru sfârșitul anului 2025. Se menționează o prognoză din februarie 2025, cu o inflație estimată de 3,8%, dar efectivul fiind aproape de 10%.
„Nu am introdus în februarie 2024 măsurile fiscale care aveau să fie implementate ulterior. Atunci, în condițiile unei situații politice complicate, erau discutate mai multe pachete fiscale, inclusiv cota progresivă, care nu ar fi avut impact direct asupra inflației. Prin urmare, nu era posibilă anticiparea acestora”, explică Isărescu.
De asemenea, prognoza a fost adaptată rapid în timpul verii, după adoptarea măsurilor fiscale și a liberalizării prețurilor la energie, reflectând drastic schimbarea din realitate.
România se retrage: mai puține vacanțe, obișnuințe de consum mai modeste
Guvernatorul subliniază impactul social al reducerii consumului: diminuarea excursiilor, achizițiilor vestimentare, vacanțelor, precum și scăderea comerțului.
Este un proces dur de ajustare, care în contextul consolidării fiscale poate părea „normal”, dar devine riscant dacă devine o spirală vicioasă.
„Lumea afacerilor semnalează o reducere semnificativă a cifrei de afaceri, lucru care poate duce la o recesiune reală în întregul an”, avertizează Isărescu.
Singura soluție: investițiile publice. Însă compensarea consumului este dificilă
Potrivit guvernatorului BNR, singurul impuls viabil pentru menținerea economiei peste apă fără reaprinderea inflației este reprezentat de investițiile publice. „Acestea pot stimula creșterea economică și pot evita dezechilibrele externe”, afirmă.
Dar paradoxul românesc arată că, având în vedere că consumul este de câteva ori mai mare decât investițiile, pentru a echilibra scăderea consumului, investițiile publice ar trebui să crească exponențial. „O creștere dublă a investițiilor publice ar fi necesară”, precizează Isărescu.
În alte cuvinte, statul trebuie să accelereze activitatea într-un moment în care economia abia își revin.
Stabilitatea politică – un factor direct care influențează economia
Isărescu afirmă clar, într-un mod rar întâlnit, că reducerea consumului are consecințe sociale și politice: „Declinul consumului populației are efecte dureroase din punct de vedere social și influențează stabilitatea politică”.
În viziunea BNR, menținerea stabilității politice este esențială pentru evitarea recesiunii în 2026, pentru continuarea procesului de dezinflație și pentru restabilirea încrederii investitorilor.
