România a implementat acest mecanism în contextul angajamentelor europene privind reducerea schimbărilor climatice și utilizarea responsabilă a fondurilor publice. Reforma face parte din Componenta Energie a Planului Național de Redresare și Reziliență, fiind menționată la Jalonul 123, care prevede elaborarea unei metodologii pentru analizarea cheltuielilor bugetare din perspectiva impactului asupra mediului.
Autoritățile au evaluat 624 de programe și alocații ale ministerelor, de la investiții în transport și construcții publice până la digitalizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Toate au fost considerate compatibile cu regulile europene de protecție a mediului, facilitând astfel îndeplinirea unui jalon important din Planul Național de Redresare și Reziliență, conform unui comunicat oficial transmis de Ministerul Finanțelor.
După ședința Comitetului interministerial din 19 februarie a.c., au fost analizate și avizate cu unanimitate ultimele modificări transmise de șapte instituții-cheie, precum:
- Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
- Ministerul Energiei
- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
- Ministerul Sănătății
- Ministerul Educației și Cercetării
- Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
Raportul evidențiază proiecte strategice ce contribuie direct la atenuarea schimbărilor climatice, printre care:
- Programele e-Factura, platformele Big Data și modernizarea ANAF, reducând amprenta de carbon prin eliminarea birocrației pe suport fizic;
- Reabilitarea energetică a clădirilor publice (sedii de instanțe judecătorești și imobile administrative) și investiții în transportul feroviar;
- Programe de alimentare cu apă, canalizare, eficiență energetică a locuințelor și gestionarea deșeurilor agricole.
În centrul acestei analize se află investițiile în digitalizarea administrației fiscale. Programele strategice ale Ministerului Finanțelor, precum e-Factura, platformele Big Data și modernizarea sistemelor informatice ale ANAF, sunt considerate măsuri favorabile mediului. Acestea reduc direct amprenta de carbon prin eliminarea birocrației și optimizează fluxurile financiare naționale.
Facilitățile sociale, precum scutirile de taxe pentru pensii mici sau tichetele de masă, au fost evaluate drept „neutre”. Autoritățile afirmă că acestea sprijină populația, dar nu au un impact direct asupra schimbărilor climatice.
Bugetarea verde nu implică automat noi taxe sau beneficii imediate pentru cetățeni. Principalul său scop este administrativ: să demonstreze Uniunii Europene că fondurile publice sunt utilizate transparent și în concordanță cu obiectivele climatice pe termen lung.
Ce reprezintă efectiv bugetarea verde
Bugetarea verde nu reprezintă un fond separat, ci o metodă de clasificare a cheltuielilor statului. Ministerele și instituțiile publice trebuie să evidențieze impactul proiectelor finanțate asupra mediului, conform indicațiilor Ministerului de Finanțe.
Cheltuielile vor fi etichetate în funcție de impact:
- cheltuieli verzi, considerate favorabile mediului;
- cheltuieli maro, cu efect negativ;
- cheltuieli mixte, având atât efecte pozitive, cât și negative;
- cheltuieli neutre;
- cheltuieli fără etichetă, atunci când impactul nu poate fi determinat.
Evaluarea se va realiza în conformitate cu șase obiective europene: reducerea schimbărilor climatice, adaptarea la efectele acestora, protecția resurselor de apă, economia circulară, reducerea poluării și conservarea biodiversității.
Procedura de implementare
Procesul va fi inițiat în fază pilot, în cadrul căreia ministerele vor analiza programele bugetare gestionate și vor transmite propuneri de etichetare către Ministerul Finanțelor.
Un comitet interministerial va coordona activitatea, iar rezultatele vor fi publicate într-un raport oficial privind modul de cheltuire a fondurilor publice din perspectiva impactului asupra mediului.
Reglementările sunt stabilite prin Ordonanța de Urgență nr. 75/2024 și normele metodologice aprobate ulterior prin Hotărârea de Guvern nr. 1074/2024.
Importanța reformei și impactul potențial
Introducerea bugetării verzi este o condiție pentru accesarea fondurilor europene din PNRR. Uniunea Europeană solicită statelor membre să demonstreze că investițiile publice nu compromit obiectivele climatice și respectă principiul „a nu prejudicia în mod semnificativ” mediul.
Prin acest sistem, autoritățile urmăresc clar dacă investițiile publice contribuie la protejarea mediului sau dacă implică costuri viitoare legate de poluare și schimbări climatice.
Pe termen lung, principalul beneficiu este transparența: Comisia Europeană poate monitoriza mai eficient utilizarea fondurilor. Riscul constă în birocratizare excesivă și în transformarea procesului într-un simplu exercițiu de raportare, fără schimbări reale în prioritățile bugetare.
Totuși, avizarea favorabilă pentru toate cele 624 de măsuri indică fie alinieri politice cu obiectivele climatice, fie o metodologie suficient de permisivă în faza pilot. În alte state membre ale UE, primele exerciții de bugetare verde au evidențiat multe cheltuieli cu impact negativ asupra mediului.
Pe termen lung, sistemul de bugetare verde poate conduce la prioritizarea proiectelor „etichetabile verde”, în detrimentul unor investiții esențiale pentru economie, precum construirea de autostrăzi sau dezvoltarea industriei grele, ce vor deveni mai dificil de finanțat.
