Vizita din această săptămână a lui Nicușor Dan în Statele Unite ale Americii nu a fost o vizită oficială de stat, chiar dacă președintele României s-a întâlnit cu omologul său american și a avut discuții scurte cu înalți oficiali ai administrației de la Washington, spre deosebire de vizita din urmă cu 52 de ani a lui Nicolae Ceaușescu, care a fost primit cu garda de onoare pe peluza Casei Albe de către fostul președinte american Richard Nixon, conform documentelor epocii, descoperite de jurnalistul Mediafax în arhiva CNSAS.
Ce au subliniat ambele șefi de stat în timpul șederii în SUA a fost dorința de consolidare a relației bilaterale, de dezvoltare a parteneriatelor economice și de atragere a investițiilor americane în România.
Mesajul lui Nicușor Dan de la Washington
Principalul motiv al vizitei în Washington – unde a participat ca observator la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii (Board of Peace) – a fost
„Pentru politica noastră externă, este esențial să fim parteneri în diverse format, mai ales în domeniul securității, consolidând și aprofundând colaborarea cu Statele Unite – acesta este motivul pentru care am venit,” explica președintele României, Nicușor Dan, joi, la conferința de presă de la Ambasada României din Washington.
„Toate eforturile, din toate palierele, pe care le-am depus în această colaborare, așa cum am menționat anterior: ambasada, miniștrii, discuțiile tehnice, colaborările anterioare – toate aceste elemente conturează o relație extrem de matură, cu interese reciproce, între România și Statele Unite,” a declarat președintele român.
„În acest moment, dincolo de personalul ambasadei, pe care îl vedeți, chiar în prezent, sunt cel puțin cinci sau șase oficiali români care au discuții cu oficiali americani pe diverse paliere, și săptămâna viitoare vor fi alți reprezentanți, iar peste șapte zile, și alții. Așa se realizează dialogul nostru. Prezența Președintelui a fost un gest simbolic pentru această relație, dar nu în interacțiunea directă se rezolvă aceste chestiuni tehnice,” a subliniat șeful statului, în declarațiile de la Washington, unde este în pregătire o vizită oficială.
Care era scopul lui Nicolae Ceaușescu în America
Deplasarea liderului comunist în SUA a fost detaliată pe aproape 200 de pagini într-un volum apărut la Editura Politică în 1974, „Vizita oficială a tovarășului Nicolae Ceaușescu în SUA (4-7 decembrie 1973)”, lucrare digitalizată și publicată pe site de CNSAS.
Volumul include toate etapele vizitei, de la interviurile acordate presei internaționale în timpul pregătirilor, la ceremonia de însoțire a cuplului prezidențial la aeroport, detaliile aterizării și primirii la Casa Albă, fotografii de la cina oficială, întâlnirile cu oficiali ai FMI, ONU, BIRD, reprezentanți corporativi, discursurile, conferința de presă cu peste 200 de jurnaliști din lumea întreagă și întoarcerea familiai Ceaușescu pe Otopeni.
Primirea fastuoasă la Casa Albă
Ceremonia de primire la Casa Albă a fost transmisă în direct, ceea ce a permis milioanelor de telespectatori să vadă, chiar în timpul evenimentului, secvențe solemne de început a vizitei oficiale a liderului român, relata autorii volumului.
„Ziua de marți, 4 decembrie, rămâne ca un moment remarcabil în evoluția relațiilor româno-americane. A marcat începutul vizitei oficiale a președintelui Nicolae Ceaușescu, la invitația președintelui Richard Nixon și a soției sale Patricia,” scriu autorii.
După vizita din 1969 a președintelui american în România – prima a unui lider SUA într-o țară socialistă – și după vizita conducătorului român în SUA, aceasta a fost a treia întâlnire la nivel prezidențial.
La 10:25 (ora locală), elicopterul special al președintelui Nicolae Ceaușescu și al soției sale Elena a aterizat la Camp David. Oaspeții au fost preluați cu limuzine și duși spre Casa Albă. Alei ale parcului au fost străjuite de ofițeri în uniforme, cu drapele ale României și ale SUA.
Trompetele au dat onorul, iar mulțimi de cetățeni, auzind salutul oficial, au manifestat spontan simpatie și prietenie, aplaudând și exprimând respect față de liderii români.
Limuzina s-a oprit la intrarea de sud a clădirii, unde au sosit președintele Richard Nixon și doamna Patricia Nixon. La coborâre, liderul SUA i-a urat bun venit președintelui Nicolae Ceaușescu, iar soția sa Elena – pe omul politic român, iar acesta și-a exprimat satisfacția de a fi reluat contactul.
Ceremonialul a continuat, cu conducerea pe podium a oficialilor și defilarea fanfarei militare, cu militari în uniforme tradiționale și în poziție festivă. Richard Nixon a rostit un discurs de bun venit, urmat de cuvintele lui Nicolae Ceaușescu. Apoi, cei doi lideri și-au strâns mâinile cald, în semn de prietenie, iar la final, au fost salutați și aplaudați de participanți și de cei prezenți.
Garda de onoare, formată din detașamente militare din diferite unități, a prezentat onorul completând momentul solemn. S-au tras 21 de salve de tun, iar drapelele celor 50 de state și ale teritoriilor americane au fost arborate cu respect.
Conducătorului român i s-a prezentat raportul gărzii de onoare: „Excelență, garda de onoare este gata de concentrare.”
Președintele român și cel american au trecut în revistă garda de onoare și s-au salutat în timpul paradului militar, în timp ce muzica fanfarei a răsunat solemn.
Richard Nixon a rostit un discurs de bun venit, iar Nicolae Ceaușescu a răspuns, discuțiile fiind marcate de aplauze și momente de cordialitate. Liderii s-au strâns în îmbrățișări călduroase, cu prilejul plecării spre exterior, și și-au manifestat, cu aplauze și zâmbete, respectul reciproc.
Aceste evenimente reflectă prietenia și încrederea reciprocă între popoarele român și american, consolidată prin dialog și colaborare, contribuind la promovarea păcii și a cooperării internaționale.
În sala albastră a Casa Albă, ulterior, președinții Richard Nixon și Nicolae Ceaușescu au avut discuții directe, urmate de convorbiri oficiale în cabinetul prezidențial.
Nicolae Ceaușescu: „Dorim să extindem colaborarea economică cu Statele Unite”
Un moment esențial al vizitei a fost semnarea acordului de înființare a Consiliului româno-american pentru promovarea relațiilor economice.
„În continuare, în prezența președintelui român, s-a realizat ceremonia de semnare a Acordului de înființare a Consiliului economic româno-american, între Roman Moldovan, președintele Camerei de Comerț și Industrie din România, și Arch Booth, președintele Camerei de Comerț a SUA.”
Programul de după-amiază al oficialităților a inclus o întâlnire cu reprezentanți ai marilor companii americane pentru dezvoltarea parteneriatelor economice și pentru promovarea schimburilor comerciale bilaterale.
„Semnarea acestui acord deschide oportunități de colaborare între întreprinderile din Romania și cele din Statele Unite. Esențial este însă să punem în practică înțelegeri concrete și acțiuni concrete de colaborare”
„Dorim să extindem cooperarea economică cu Statele Unite, inclusiv prin crearea de societăți mixte, precum și prin semnarea altor acorduri în următoarele zile,” a afirmat Nicolae Ceaușescu, menționând că deja a fost înființată o societate cu o companie americană, și alte trei sunt în procedură de stabilire, așteptând semnarea în curând.
„Sperăm ca această colaborare să susțină dezvoltarea relațiilor între cele două țări și să întărească prietenia dintre popoarele noastre, promovând pacea și cooperarea internațională,” a adăugat liderul român.
Întâlnirea cu magnați ai economiei americane
Întâlnirile oficialului român au inclus discuții cu importanti lideri de afaceri, precum și cu reprezentanți ai instituțiilor financiare internaționale, precum și cu membri ai familiei Kennedy, având și o componentă economică și politică de anvergură.
Printre partenerii de discuții s-au numărat Kurt Waldheim, secretar general ONU, Hendrick Johannes Witteveen, director FMI, Robert McNamara, președintele Băncii Mondiale pentru Reconstrucție și Dezvoltare, și David Rockefeller, președintele Băncii Chase Manhattan.
În decembrie 1973, Nicolae Ceaușescu a vizitat uzina „General Electric” din Wilmington și fabrica de mașini-unelte „Pratt & Whitney” din Hartford, participând la discuții și pentru consolidarea parteneriatelor industriale.
Declarație comună privind cooperarea economică și tehnologică
Vizita lui Nicolae Ceaușescu în SUA a însemnat și o intensificare a fluxurilor comerciale bilaterale, care au cunoscut o creștere rapidă după vizita din București a liderului american.
„Cei doi președinți au evidențiat evoluția favorabilă a relațiilor economice și și-au exprimat hotărârea de a promova și extinde cooperarea în domeniul industrial și tehnologic, bazată pe respectul reciproc și egalitate,” menționează declarațiile oficiale.
De asemenea, au remarcat creșterea accelerată a exporturilor românești în SUA, rezultat al eforturilor de promovare a exporturilor și a parteneriatelor bilaterale.
Se estimează că în anul 1974 și ulterior, comerțul bilateral va continua să se dezvolte în ritm accelerat.
Președinții au subliniat acțiunile întreprinse pentru a stimula această creștere, inclusiv întâlniri ale liderilor de afaceri și discuții cu reprezentanți ai corporațiilor pentru finalizarea acordurilor și înviorarea relațiilor economice.
Ei au reținut și importanța întâlnirilor cu personalități de conducere din cercurile de afaceri pentru semnarea de înțelegeri și promovarea interesului comun de dezvoltare economică.
De asemenea, au recunoscut rolul corporațiilor americane în sprijinirea investițiilor directe în România, facilitând astfel procesul de dezvoltare economică a țării noastre.
Au fost evidențiate creditele și garanțiile oferite de SUA pentru impulsionarea exporturilor și pentru investițiile americane, contribuind astfel la avansul comerțului bilateral.
Pentru extinderea și consolidarea relațiilor economice, a fost stabilită constituirea unei Comisii economice mixte româno-americane, care va avea întâlniri anuale alternativ la București și Washington, pentru discutarea și promovarea inițiativelor reciproce.
Aceasta va avea ca obiectiv identificarea de soluții pentru facilitarea schimburilor comerciale și dezvoltarea cooperării în domeniile industrial și tehnologic, precum și înființarea de grupuri consultative între reprezentanții companiilor și organizațiilor din cele două țări.
„Recunoașterea și respectul pentru știința românească”
Un eveniment deosebit a fost ceremonia în care Elena Ceaușescu a primit diploma de membru de onoare al Institutului American al Chimiștilor.
„La Washington, a avut loc o ceremonie în care doamnei Elena Ceaușescu, inginer și director general al Institutului central de cercetări chimice din București, i-a fost conferit titlul de membru de onoare al Institutului American al Chimiștilor (AIC).”
Fondat în 1923, institutul numără aproape 8.000 de membri și are filiale în toate cele 50 de state americane. Printre personalitățile recunoscute care au primit această distincție se numără Philip Handler, fost președinte al Academiei Naționale de Științe din SUA, și laureatul Premiului Nobel, Glenn T. Seaborg. Elena Ceaușescu este primul om de știință din afara SUA care primește această onorare.
Așa precum s-a menționat în documentele de atribuire, această distincție reprezintă recunoașterea meritelor remarcabile ale Distinsul om de știință român, care contribuie substanțial la avansarea cientíției și industriei chimice din România, fiind apreciată pe plan internațional.
Conferință de presă cu 200 de jurnaliști
După întâlnirea cu liderii Congresului, Nicolae Ceaușescu a participat la un dejun oficial oferit de presa din Washington, unde a răspuns întrebărilor a peste 200 de reprezentanți ai mass-mediei internationale, după cum rezultă din volumul publicat ulterior.
„Evenimentul nu a fost doar unul protocolar, ci un moment deosebit al vizitei președintelui României în SUA, un dialog memorabil între șeful statului și reprezentanții presei internaționale, ce a suscitat interes din partea politicilor și opiniei publice.”
Întrebarea despre libertatea presei în România a fost adresată astfel:
„Cât de liberă este presa românească?”
„Mi-ar fi greu să afirm, dar vă sfătuiesc să vizitați România pentru a înțelege atenția și grija pe care le acordăm presei, pentru ca ea să servească interesului poporului și dezvoltării democratice, așa cum apărăm și promovăm valorile culturale și politicile de pace în lume,” a răspuns liderul român.
145 de ani de relații diplomatice
Ultima vizită oficială a unui lider român în SUA a avut loc în mai 2024, când Klaus Iohannis s-a întâlnit cu președintele american Joseph R. Biden Jr. La acea vreme, a avut loc și o întrevedere cu președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, discuțiile fiind centrate pe situația din Ucraina, securitatea în zona Mării Negre, consolidarea parteneriatului strategic și extinderea cooperării multifuncționale.
Relațiile diplomatice româno-americane au aniversat 145 de ani în 2025, conform documentelor Ministerului Afacerilor Externe al României.
Astfel, la 14 iunie 1880, România și SUA au stabilit relații diplomatice la nivel de agentură și, două luni mai târziu, la nivel de legătură. În decembrie 1941, relațiile au fost întrerupte din cauza războiului mondial, și au fost reluate în februarie 1946, la nivel de legație.
După perioada Războiului Rece, relațiile au fost înregistrate cu variații, când s-a ridicat relația diplomatică la nivel de ambasadă în iunie 1964, fiind urmărite de o relaxare temporară a relațiilor în anii ’80, în contextul politicii interne și al influenței externe.
În perioada respectivă, schimburile culturale, dialogul politic și comerțul s-au intensificat, s-au efectuat vizite oficiale, iar relațiile s-au angajat într-un proces de normalizare și dezvoltare, păstrând valorile și interesele reciproce ale ambelor părți.
Un indicator al tendinței pozitive din 1975 a fost acordarea Clauzei națiunii celei mai favorizate, reînnoită anual, cu condiția respectării drepturilor omului, inclusiv libertatea de emigrare, conform amendamentului Jackson-Vanik, care a fost aplicabil până în 1988, moment de declin al relațiilor.
După căderea comunismului, relațiile și-au reluat cursul ascendent, cu reacordarea Clauzei în 1993 și cu modernizarea continuă, inclusiv în iunie 1997, când a fost lansat Parteneriatul Strategic, consolidând colaborarea în multiple domenii, ca parte a procesului de integrare euro-atlantică.
Relațiile bilaterale au fost oficial reafirmate și întărite, fiind stabilite platforme de dialog pe termen lung, care să asigure o colaborare stabilă și benefică pentru ambele state.
