Investitori și fonduri, fonduri de investiții. Credit line: Andrew Brookes / ImageSource / Profimedia
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România, asociația specialiștilor în investiții, a înregistrat în ianuarie o creștere de peste 10 puncte, nu pentru că România s-a transformat brusc în Elveția Balcanilor, ci pentru că „reducerea deficitelor bugetare peste așteptări a calmat nervii pieței și a diminuat riscul de majorări de taxe”, după cum explică Adrian Codirlașu, președintele CFA România.
Practic, „mai puțin rău” devine noul „bine”, indicând o percepție optimistă indiferent de condițiile actuale, conform comunicatului CFA transmis joi. Indicatorul de Încredere Macroeconomică a crescut cu 10,4 puncte, semnalând o viziune mai favorabilă atât asupra prezentului, cât și a perspectivelor pe următoarele 12 luni.
Componentele de anticipații au atins 48,6 puncte (sub nivelul de „entuziasm”), dar indică totuși o economie care nu mai are un statut permanent în recesiune.
Inflația persistă, dar se vede ieșirea din tunel
Rata anticipată a inflației pentru următoarele 12 luni (februarie 2027) scade la 5,85%, de la aproape 10% în prezent.
94% dintre participanți se așteaptă ca inflația să scadă în următoarele 12 luni față de nivelul curent.
Aceasta nu înseamnă neapărat reducerea prețurilor – ci doar o încetinire a creșterii acestora. În termeni de putere de cumpărare, se vor simți mai puține „bătăi de cap” la casă.
Leul: o monedă stabile, „controlată” de BNR
Aproape toți participanții la sondajul CFA previzionează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel, valoarea medie anticipată pentru cursul de schimb pentru orizontul de 6 luni (august 2026) este de 5,1471 lei pentru un euro, iar pentru orizontul de 12 luni (februarie 2027), cursul mediu estimat este de 5,1982 lei pentru un euro.
Produs Intern Brut, deficit și datoria publică: previziuni și perspective
Conform sondajului, evoluțiile sunt următoarele:
Creșterea PIB reală prognozată: de la 0,8% în 2024 la 1,1% în 2026 – indicând o creștere tehnică, nu una explozivă.
Deficitul bugetar: de la 7,7% din PIB în 2025, estimați să scadă la 6,6% în 2026 – încă excesiv, dar în direcția unui echilibru mai favorabil.
Datoria publică este anticipată să atingă 63% din PIB în următoarele 12 luni.
Astfel, evoluția indică o încetinire a ritmului de deteriorare, cu o gestionare mai precaută a resurselor, evitând o accelerare a crizei fiscale.
Dobânzi și randamente ale titlurilor de stat
Rata inflației actuale: 9,62%, cu o anticipare de reducere la 5,85%. Rata de randament pentru titlurile de stat pe 5 și 10 ani rămâne în jur de 6%, cu așteptări de ușoare scăderi.
Mesajul subînțeles: statul trebuie să ofere dobânzi mai mari pentru a se împrumuta, iar reducerea ratei dobânzilor va fi lentă și condiționată de disciplina fiscală.
Piața imobiliară: supraevaluată, conform opiniei majorității
Pe segmentul rezidențial, tonul este mai mult de „fără reacție rapidă” decât de corecție marcată: 61% dintre respondenți consideră că prețurile vor rămâne stabile în următoarele 12 luni.
61% cred că valorile actuale sunt supraevaluate, 33% consideră că sunt corect evaluate.
Astfel, majoritatea percep prețurile ca fiind exagerate, dar nu se așteaptă la scăderi masive în scurt timp, cel puțin conform scenariului de bază al analizei CFA.
Aceasta este concluzia asupra previziunilor economice
Conform sondajului, se conturează un scenariu de „stabilizare dificilă”: creștere economică lentă, în jur de 1,1%, insuficientă pentru a produce schimbări semnificative în nivelul de trai.
Deficitul bugetar este în scădere, dar încă ridicat; presiunea fiscală persistă, dar cu șanse reduse de o criză fiscală majoră.
Inflația începe să scadă, însă rămâne peste nivelul confortabil, cu dobânzi mai mici, iar leul se depreciază ușor.
Volatilitatea cursului și a inflației rămân, iar datoria publică va crește în continuare, atingând peste 63% din PIB în acest an.
