Consumatori vulnerabili în ceea ce privește energia. Foto: Solarisys13 | Dreamstime.com
„Procentajul cheltuielilor cu energia în perioada de iarnă poate ajunge până la 50% pentru persoanele cu venituri reduse, în timp ce pentru cei cu venituri mari, facturile reprezintă doar 2%”, transmit reprezentanții Asociației Energie Inteligentă (AEI) într-o analiză. Aceasta promovează o măsură considerată mai eficientă.
În România, prețul gazelor este plafonat din 2021 și ar fi trebuit să fie liberalizat la 1 aprilie 2026, însă Guvernul a amânat liberalizarea cu încă un an.
Conform analizei AEI, 2% din populație (segmentul decizional) deține aproximativ 35% din averea privată, fiind persoane cu venituri ridicate, în timp ce 42% din populație (contribuabili cu plus-valoare) controlează circa 5% din avuție, fiind persoane cu venituri mici.
În lunile de iarnă, pentru prima categorie, cheltuielile pentru energie reprezintă 2% din venit, în timp ce pentru cea de-a doua categorie, facturile pot ajunge până la 50% din venit.
Această situație evidențiază ineficiența mecanismului de plafonare a prețurilor la gaze și energie pentru persoanele vulnerabile, subliniază AEI.
Diferentă între bogați și săraci
Analiza arată că persoanele cu venituri mari reprezintă aproximativ 330.000 de indivizi, formați din nucleul decizional, management superior și rețele pentru contracte publice.
Veniturile medii (salariu, indemnizații, bonusuri, alte beneficii materiale) pentru această categorie variază între 50.000 și 130.000 lei lunar.
Pentru acest grup, cheltuielile energetice în lunile reci se situează între 2% și 6% din venit. Consumurile energetice pot fi de până la de 10 ori mai mari decât media națională, ceea ce ar duce ponderea la 0,3% din veniturile medii, dacă ar fi efectuate consumuri medii naționale. În această zonă, problemele legate de costuri sunt minime, afirmă autorii analizei.
Următorul segment include muncitori, specialiști și antreprenori (48% din populație), cu venituri medii de aproximativ:
- Muncitor: 5.800 lei/lună
- Specialist: 12.500 lei/lună
- Antreprenor pentru gospodării: 20.000 lei/lună
Costurile energetice în lunile de iarnă sunt estimate astfel:
- 10-12% din venit pentru muncitori
- 8-10% pentru specialiști
- 5-8% pentru antreprenori
„Diferența nu este dramatică din punct de vedere numeric, dar proporțiile sunt semnificative. Energia începe să devină o taxă regresivă, esențială pentru stabilitate, în contextul în care există un prag minim pentru mobilitate și integrare socială”, precizează analiza.
Segmentul de populație cu venituri reduse (42% din populație) include:
- Bugetari non-nomenclatură: 5.800 lei/lună
- Pensionari: 2.800 lei/lună
- Beneficiari cu venit minim de incluziune în mediul rural: 650 lei/lună
Cheltuielile energetice estimate pentru această categorie în timpul sezonului rece sunt:
- Bugetari non-nomenclatură: circa 10% din venit
- Pensionari: 19% din venit
- Beneficiari cu venit minim de incluziune în rural: 50% din venit
„50% din venit reprezintă o estimare conservatoare, considerând lemnele de foc la prețurile de 500-600 lei/milimetru cub și mobilitatea minimă. În această situație, energia devine mai mult o chestiune de supraviețuire decât de cost”, mai arată analiza.
Două moduri de a trăi aceeași iarnă
Tensiunea reală constă în diferența dintre cei pentru care energia constituie între 2-6% și cei pentru care reprezentă 30-50% din venit.
„Pentru unii, principalele cheltuieli sunt carburantul, mobilitatea, timpul și eficiența. Pentru alții, prioritatea este căldura, pentru că temperatura trebuie menținută la un nivel de demnitate. Această divergență în structura cheltuielilor produce două realități paralele – două percepții despre același fenomen economic și două moduri distincte de a trăi aceeași iarnă”, evidențiază analiza organizației de profil.
O măsură mai eficientă ar fi acordarea unor subvenții speciale exclusiv pentru populația cu adevărat vulnerabilă.
