Este tot mai evident că România își consolidează poziția pe flancul estic al Europei, iar contextul geostrategic plasează domeniul Apărării în centrul atenției, afirmă vicepreședintele USR, Dan Barna, la conferința de presă din deschiderea Congresului USR 2026, „Viitorul, acum”.
Dan Barna evidențiază că noile priorități europene în domeniul securității, bugetului și tranziției ecologice conferă României un rol din ce în ce mai strategic.
România, prioritate pe flancul estic
„Acum observăm clar că necesitatea securității și a Apărării a transformat această politică într-una națională de primă linie”, a declarat acesta.
În acest context, România „devine un actor relevant pe flancul estic”, afirmă Dan Barna, citând declarațiile de joi de la Bruxelles: „Am văzut și ieri, la conferința de la Bruxelles, unde Ursula von der Leyen și comisarul Fitto au afirmat foarte clar: flancul estic al Uniunii Europene devine o prioritate”.
Europarlamentarul a evidențiat și un semnal politic important:
„Primul premier invitat a fost șeful Guvernului României, ceea ce indică o recunoaștere a poziției României în această nouă arhitectură cu care ne confruntăm”.
Moldova și Ucraina, „zone pentru care ne angajăm”
Conform lui Barna, noul buget european este construit pe această logică strategică, iar România susține alocări clare pentru vecinătatea estică.
„Bugetul urmărește această strategie, în care flancul estic are o importanță semnificativă, iar Moldova și Ucraina sunt zone pentru care ne angajăm… să primească fonduri foarte clare, în pilonul bugetar dedicat Europei globale”, afirmă el.
Acest al treilea pilon de finanțare vizează extinderea și consolidarea relațiilor UE cu statele aspirante la aderare sau relevante din punct de vedere strategic.
Tranziția ecologică și Valea Jiului
Barna abordeză tema tranziției către o economie neutra din punct de vedere al emisiilor de carbon, precum și transformarea ecosistemului european.
„Strategia pe care o promovăm și noi este transformarea economiei europene într-una neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon… Nu trebuie să se întâmple în detrimentul comunităților”, a spus Barna, făcând referire la zone precum Valea Jiului.
El a subliniat importanța finanțării moderne pentru reindustrializarea acestor comunități:
„Este esențial ca alocațiile pentru reindustrializarea modernă a acestor regiuni să fie prioritare, pentru a diminua percepția de părăsire a zonelor tradițional-industriale ale Europei și, în special, ale României”.
Barna avertizează că acest feeling este foarte mult exploatat de către acțiuni ale unor suveranități extremiste.
Fondurile trebuie să ajungă la comunități
Eurodeputatul evidențiază riscul reducerii fondurilor de coeziune în noul cadru financiar.
„România a beneficiat de fonduri de coeziune, care au determinat schimbări semnificative… Fondurile europene au avut un impact major în dezvoltarea națională”, afirmă el.
El consideră că reducerea acestor fonduri ar avea consecințe politice și sociale grave:
„Dacă se va pune accent exclusiv pe Apărare sau pe competitivitate, va rămâne o componentă importantă în regiunile Europei marginalizate”.
Barna explică faptul că noul buget european se bazează pe trei piloni: planuri strategice naționale și regionale, competitivitate și „Europa globală”, creând o structură de administrare mai consolidată a fondurilor.
„Este crucial ca regiunile să-și poată exprima opiniile și deciziile, iar fondurile să ajungă direct acolo, la nivel local și comunități”.
USR solicită modificarea regulilor de dezangajare a fondurilor europene
Un alt punct sensibil îl reprezintă regula de dezangajare a fondurilor europene.
Comisia propune reducerea perioadei de utilizare a fondurilor de la regula N-2 sau N-3 la N-10 luni, însă Barna consideră că această modificare ar afecta țările cu dificultăți administrative:
„Dacă în 10 luni nu reușești să realizezi fondurile, pierzi banii. Astfel, s-ar pune o piedică pentru țări precum România”, explică el.
„Poziția mea fermă este de a menține regulile actuale, care și-au dovedit eficiența. Regula N-3 a arătat că statele pot absorbi fondurile adecvat”, adaugă Barna.
Mai multă autonomie pentru autoritățile locale
Dan Barna promovează implicarea directă a regiunilor și municipalităților în procesul de planificare a fondurilor europene.
„Deciziile privind fondurile să fie luate nu doar de la nivel național, ci și de către administrațiile locale și regionale, pentru o distribuție mai eficientă”.
