Analiștii prognozează că luni dimineața, la deschiderea piețelor bursiere, prețurile petrolului vor atinge valori foarte ridicate. Aceasta se datorează faptului că prin Strâmtoarea Ormuz trec aproximativ 20% din volumele mondiale de țiței.
Membrii organizației țărilor cu rezerve semnificative de petrol, OPEC+, se reunesc de urgență duminică pentru a încerca să tempereze fluctuațiile de pe piață, majorizând producția. Aceasta reprezintă una dintre evoluțiile anticipate.
În România, scenariul pesimist indică faptul că prețul carburanților la pompă ar putea depăși 10 lei pe litru dacă petrolul atinge 90 de dolari pe baril, afirmă Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energie Inteligentă, într-o analiză publicată duminică dimineață.
„Prețul petrolului nu reflectă doar echilibrul dintre cerere și ofertă, ci și anticiparea riscurilor. Ceea ce vom observa luni la deschiderea burselor va fi „premiul de risc geopolitic”, un adaos încorporat de traderi pentru compensarea incertitudinii legate de aprovizionare”, explică Chisăliță.
Experții afirmă că dacă barilul de petrol urcă de la 73 de dolari la 75, 80, 90 sau 100 de dolari, această creștere nu reprezintă doar o fluctuație bursieră, ci un multiplicator economic, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru transport, presiune asupra lanțurilor logistice, scumpiri ale alimentelor și inflație persistentă.
Niște nu cumpără ieftin într-o piață scumpă
Pentru România, unde peste jumătate din prețul carburanților este format din taxe, impactul nu este proporțional, dar este inevitabil.
„România nu este în zona de conflict militar, dar se află pe prima linie a pieței globale. Petrolul este o marfă internațională, iar prețul se formează la nivel global. Dacă Asia plătește mai mult pentru petrol din Golf, concurența pentru alte surse, precum Africa, SUA sau Marea Nordului, crește. Prețurile se uniformizează. Nimeni nu cumpără ieftin într-o piață scumpă”, arată analiza.
Inflația, care în Europa părea că încetinise, poate primi un nou impuls chiar în momentul în care băncile centrale încearcă să relaxeze politica monetară.
Vineri, cotațiile petrolului Brent, de referință pentru piața europeană, au ajuns la 73 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele luni, în așteptarea unei decizii privind posibilele atacuri asupra Iranului.
Scenariile analizate de piețe includ o creștere cu 10-20 de dolari a prețului pe baril dacă tensiunile persistă fără un blocaj real în regiune, în special în Strâmtoarea Ormuz, iar cotațiile pot depăși 90-100 de dolari dacă apar perturbări serioase ale exporturilor. În cazul unui blocaj major, se prefigurează o criză globală, cu volatilitate extremă.
Scenariile pieței din România
Prețul carburanților la pompă urmează tendințele cotelor internaționale cu câteva zile de întârziere, până la 2-3 săptămâni, în funcție de stocurile din depozite, de contractele rafinăriilor, de cursul valutar (petrolul este cotat în dolari) și de politica comercială a marilor rețele. În prezent, prețul la pompă este de circa 8-8,5 lei pe litru.
Daca barilul de petrol urcă cu 10-20 de dolari, efectul se resimte gradual, dar nu rămâne doar pe hârtie.
În România, peste 50-55% din prețul final al carburanților îl reprezintă taxe (accize și TVA), 35% constituie costul de achiziție și rafinare, iar restul este marja de distribuție.
Ce înseamnă acest lucru:
- O creștere de 10 dolari a prețului pe baril duce la o suplimentare de circa 70 de bani pe litru, adică 9 lei pe litru.
- O majorare de 20 de dolari în prețul petrolului echivalează cu o scumpire de circa 1 leu pe litru, adică 9,5 lei în benzinării.
- O creștere de 30 de dolari la prețul petrolului poate duce la scumpiri de peste 2,5 lei pe litru, depășind pragul de 10 lei pe litru.
Dacă prețul petrolului stabilizează între 90 și 100 de dolari, depășirea pragului de 9-10 lei pe litru devine foarte probabilă.
Reuniune de urgență a principalilor producători mondiali de petrol
În aceste scenarii de volatilitate extremă, membrii cartelului OPEC+, format din cei mai importanți furnizori de țiței din lume, au programată o reuniune de urgență duminică la ora 13:00, ora României. Scopul este de a majora producția pentru a stabiliza piața.
„Cartelul OPEC și formatul extins OPEC+ pot încerca să tempereze piața crescând producția. Marile economii pot elibera temporar rezerve strategice. Aceste măsuri pot reduce șocul, dar nu pot elimina riscul de conflict militar sau limita riscurile geopolitice. Capacitatea de a crește rapid producția reală este limitată. Nu orice baril „pe hârtie” ajunge instantaneu pe piață”, subliniază analiza AEI.
Costurile: cine și cât plătește
Conflictele din zone energetice strategice implică costuri distribuite la nivel global:
- Consumatorii plătesc la pompă.
- Companiile suportă costuri operaționale suplimentare.
- Statele resimt presiuni bugetare și inflație crescută.
- Băncile centrale amână politici de relaxare monetară.
Pentru România, vulnerabilitatea derivă nu doar din importurile de petrol, ci și din integrarea în economia europeană. Daca Germania sau Italia încetinesc din cauza energiei scumpe, efectele se transmit rapid și la București.
Totul depinde de durata și amploarea acestor scenarii, menționează analiștii.
- Escaladare moderată: creșteri temporare, volatilitate ridicată, urmată de stabilizare.
- Escaladare prelungită: petrol peste 100 de dolari, accelerarea inflației, presiune asupra ratelor de dobândă.
- Extindere regională: risc de criză energetică globală.
„Petrolul va rămâne în 2026 indicatorul principal al stabilității geopolitice. Economia mondială continuă să funcționeze în mare măsură pe combustibili fosili. Întrebarea nu este doar despre cât va urca barilul. În mod pragmatic, cât spațiu fiscal, reziliență economică și disciplină bugetară are România pentru a face față unui șoc energetic major?”, adaugă analiza. „Răspunsul nu se află în Golful Persic, ci în politicile interne, în structura economiei și în cât de repede putem reduce dependența de volatilitatea globală”, completează specialistul.
