Aceasta este relatarea unei familii din București și a celor două găuri negre care le modifică viața fără ca cei doi soți să fie conștienți: deficitul bugetar și cel de cont curent.
La ora 22:30, într-un apartament cu trei camere dintr-un cartier bucureștean, lumina din bucătărie este încă aprinsă. Pe masă sunt trei obiecte: un laptop, o chitanță de la supermarket și telefonul cu aplicația băncii deschisă.
„Rata a crescut din nou”, afirmă Andrei Ionescu, privind ecranul. Soția sa, Ioana, ridică privirea din caietul în care își notează cheltuielile lunare. „Dar nu se spunea că dobânzile vor scădea în acest an?”
Jurnalistul Dan Popa distribuie în fiecare joi newsletterul „EconoMix”. Dacă ești interesat de finanțe personale și dorești să primești recomandări financiare, te poți abona aici:
Andrei ridică din umeri. Salariile lor sunt mai mari comparativ cu acum trei ani. El activează în domeniul IT (cu o creștere salarială de circa 4% până în 2025), iar ea în marketing (cu o majorare a salariului net de 8%). Împreună câștigă peste medie. Au un copil mic, o mașină achiziționată prin leasing și un credit ipotecar pentru apartamentul achiziționat în 2021.
Pe hârtie, situația ar trebui să fie mai optimistă.
Însă, în fiecare lună, apar aceleași senzații: depun efort pentru aceleași obiective.
Bonul de la supermarket de pe masă relatăște o poveste simplă. Coșul de cumpărături, care acum trei ani costa 250 de lei, depășește acum 400 de lei. Ratele la credite sunt mai mari cu câteva sute de lei. Vacanța în Grecia, plătită fără emoții în 2019, necesită acum calcule în Excel.
Andrei și Ioana resimt efectele a două dintre cele mai mari dezechilibre ale economiei românești: deficitul bugetar și cel de cont curent.
Specialiștii le numesc simplu: twin deficits. Dar în viața lor, acestea se manifestă prin rate, bonuri de supermarket și curs valutar euro-leu.
Primul dezechilibru: statul care funcționează pe datorie
În fiecare dimineață, Ioana verifică emailul înainte de a pleca la serviciu. Într-o zi de ianuarie, apare un mesaj de la departamentul de resurse umane: actualizarea salariului și a contribuțiilor.
„Iar au modificat taxele?”, întreabă ea.
În ultimii ani, această discuție a devenit obișnuită pentru multe familii din România.
Motivul este situația bugetului de stat.
România are un deficit bugetar de ani buni, cheltuind mai mult decât colectează din taxe și impozite. Diferența este acoperită prin împrumuturi.
Aceasta este esența deficitului bugetar.
Pe măsură ce deficitul devine mare și persistent, statul trebuie să se împrumute tot mai mult pentru a funcționa. Pentru a atrage fonduri, este nevoit să ofere dobânzi ridicate.
Al doilea dezechilibru: economia care consumă mai mult decât produce
Într-o zi de cumpărături online, Ioana achiziționează laptop, pantofi pentru copil, ulei de măsline, cafea și fructe.
Privind coșul de cumpărături, este evident că aproape toate produsele sunt importate. Laptopul provine din Asia, uleiul din Grecia, cafeaua din America Latină, pantofii din Italia.
Acesta este mecanismul prin care deficitul de cont curent afectează direct bugetul familial. La nivel național, contul curent reflectă diferența între ce produce și ce importă o țară. Dacă importurile depășesc exporturile, apare un deficit.
România, de ani buni, importă mai mult decât exportă, iar diferența trebuie să fie compensată prin intrări de capital din exterior: investiții, fonduri europene sau împrumuturi.
Până când aceste intrări continuă, economia funcționează. Însă dependența de capitalul străin face ca economia să fie sensibilă la percepția investitorilor.
În cazul în care riscul perceput crește, investitorii cer dobânzi mai mari sau curs valutar mai slab pentru a se proteja. Când leul se depreciază, costul produselor importate crește, de la electronice la vacanțe.
Interacțiunea celor două probleme
Deficitul bugetar și cel extern pot exista independent, dar atunci când apar împreună, efectele lor se amplifică reciproc.
Este mecanismul twin deficits: un deficit bugetar mare menține dobânzile ridicate, iar un deficit extern mare face ca economia să fie dependentă de capital străin și vulnerabilă la fluctuații.
Rezultatul este un cocktail comun pentru multe economii emergente: dobânzi ridicate, curs fragil și inflație persistentă.
Pentru familiile precum cea a lui Andrei și Ioana, aceste concepte abstracte se traduc prin prețuri mai mari, rate mai mari și scumpiri ale vieții de zi cu zi.
Vacanța care ilustrează impactul economiei
În 2019, Andrei și Ioana au petrecut prima lor vacanță în Grecia, plătind aproximativ 1.200 de euro pentru o săptămână. A fost un efort, dar nu un lux irealizabil.
Astăzi, dacă doresc aceeași vacanță, calculele indică o creștere a prețurilor. Valutele s-au devalorizat, iar fiecare euro costă mai mulți lei.
Rezultatul: aceeași vacanță ajunge la aproape 1.800 de euro. „Avem salarii mai mari decât acum trei ani”, afirmă Andrei. „Dar fiecare euro ne costă mai mult.”
Este unul dintre cele mai clare exemple ale efectului combinației inflației, cursului valutar și dobânzilor. Specialiștii pot numi acest fenomen ca fiind efectul macroeconomic al dezechilibrelor structurale. Pentru familie, însă, înseamnă o vacanță mai dificil de plătit.
Compararea bugetului familial și a celui de stat
Ioana notează în caiet cheltuielile lunare: rata la credit, alimente, grădiniță, carburant, leasing.
Distribuind constant cu 7% mai mult decât câștigă, familia s-ar afla rapid în dificultate extremă.
Diferența este că statul are mai multă flexibilitate: poate emite datorii, poate impune taxe și poate beneficia de încrederea investitorilor. Familie Ionescu nu dispune de aceste opțiuni.
Totuși, această flexibilitate nu este nelimitată pentru un stat. Cu cât deficitul rămâne mai mare și mai lung, cu atât costul finanțării crește. Iar efectele acestor costuri se răsfrâng, inevitabil, asupra economiei.
O realitate tot mai concretă
Într-o seară, Andrei consultă știrea economică: Guvernul pregătește noi măsuri fiscale pentru reducerea deficitului.
Ioana privește din caiet: „Se vor mari taxele?”, întreabă ea. Andrei ezită. Economia este complexă. Uneori, soluțiile sunt nepopulare, alteori inevitabile.
Un lucru devine clar: deciziile luate în bugetul de stat se reflectă mai devreme sau mai târziu în rate bancare, curs valutar și prețuri de la supermarket.
Concluzia este că, în economie, unele informații apar ca fiind abstracte, până când devin vizibile în traiul de zi cu zi.
