Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și creșterea prețului petrolului pot influența inflația și economia europeană, inclusiv pe cea a României, avertizează viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu.
Potrivit acestuia, o majorare constantă de 10% a prețului petrolului ar adăuga aproximativ 0,3 puncte procentuale la rata inflației anuale, ceea ce poate determina recalcularea estimărilor economice actuale.
Mesajul a fost transmis la deschiderea conferinței „Rethink Romania”.
Impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra economiei globale
Viceguvernatorul BNR consideră că deteriorarea situației de securitate din Orientul Mijlociu intensifică volatilitatea economică la nivel mondial, în special pe piețele de energie și pe cele financiare.
„Agravarea crizei de securitate din Orientul Mijlociu crește semnificativ incertitudinea și sporește fluctuațiile la nivel global, în special pe piețele energetice” , a explicat Marinescu.
Conform acestuia, dacă conflictul se prelungește, efectele economice ar putea deveni persistente și se vor transmite către economiile europene prin multiple canale, în special prin creșterea tarifelor la energie.
România are o dependență redusă de importurile de petrol, însă nu scapă complet de efecte
Din punct de vedere energetic, România se află într-o poziție relativ mai favorabilă față de alte state europene.
Dependența netă de importurile de petrol a României a fost de aproximativ 1,5% din PIB în perioada 2022-2024, iar pentru 2025, estimările BNR indică o reducere spre 1% din PIB.
Totuși, economia rămâne vulnerabilă din cauza efectelor indirecte asupra prețurilor bunurilor de consum.
„Expunerea pe piața prețurilor bunurilor de consum rămâne semnificativă”, a avertizat viceguvernatorul.
BNR: Consolidarea fiscală este obligatorie
În discursul său, Cosmin Marinescu a subliniat importanța reducerii deficitului bugetar, considerând această măsură vitală pentru stabilitatea economică.
„Nu există o alternativă rațională la necesitatea consolidării finanțelor publice” , a afirmat el.
Potrivit viceguvernatorului, reducerea deficitului bugetar este esențială pentru menținerea credibilității politicilor economice, stabilitatea macroeconomică, limitarea presiunilor inflaționiste și gestionarea riscurilor suverane.
România continuă să se confrunte cu deficite mari atât pe plan bugetar, cât și extern, a precizat oficialul.
Deficitul de cont curent s-a diminuat ușor în 2025, ajungând la 7,95% din PIB, față de 8,2% în 2024, în ciuda ajustărilor fiscale.
Verzearea economică începe să se transforme: investițiile devin prioritate
Marinescu a evidențiat că structura creșterii economice începe să se schimbe.
În 2025, economia României a crescut cu aproximativ 0,7%, iar contribuția investițiilor a depășit cea a consumului: investițiile au avut o contribuție de 1 punct procentual, în timp ce consumul a adus 0,4 puncte procentuale la creștere.
Această schimbare este semnificativă, deoarece indică o tranziție către un model economic mai sustenabil.
„Este necesar să accelerăm această evoluție a creșterii economice prin măsuri care să sporească competitivitatea mediului de afaceri și să stimuleze producția” , a afirmat Marinescu.
„2026 trebuie să fie anul utilizării eficiente a fondurilor europene”
Un mesaj important al discursului a fost acela că fondurile europene joacă un rol crucial în stabilitatea economică a României.
Potrivit viceguvernatorului BNR, finanțarea europeană reduce presiunea asupra bugetului public și accelerează investițiile private.
România a beneficiat de aproape 100 de miliarde de euro din fonduri europene, contribuind semnificativ la dezvoltarea economică și la gestionarea perioadelor de criză.
În acest context, Marinescu a evidențiat necesitatea accelerării absorbției fondurilor europene în 2026, în special având în vedere termenul limită al programului PNRR.
Semnal cheie: adoptarea promptă a bugetului pentru 2026
Viceguvernatorul BNR a afirmat că adoptarea rapidă a bugetului pentru anul următor este esențială pentru consolidarea încrederii în politicile economice ale statului.
„Se dorește un semnal clar de stabilitate politică și economică pentru anul 2026, într-un context complicat” , a concluzionat Cosmin Marinescu.
