Implicațiile schimbărilor fiscale adoptate începând din vara anului anterior, în contextul unui deficit bugetar ridicat și al unor probleme structurale în colectarea veniturilor, au fost analizate în cadrul Conferinței Anuale de Taxe PwC România. Implementarea rapidă a modificărilor din primul pachet fiscal a cauzat dificultăți practice semnificative, în special în sectoarele afectate de reclasificarea cotelor de TVA, iar suspendarea sistemului e-TVA a evidențiat necesitatea unei reajustări a procesului de digitalizare a administrației fiscale.
Urmăriți discuția integrală aici:
Al doilea pachet fiscal a pus accentul pe disciplina fiscală și corporativă. Noile criterii de risc fiscal, cazurile extinse de inactivitate cu consecințe grave, dificultățile în accesarea eșalonărilor la plată și capitalul social raportat la cifra de afaceri au redefinit cadrul de conformare. În același timp, amendamentele aduse Legii societăților comerciale au introdus interdicții explicite pentru entitățile cu activ net negativ, inclusiv în privința rambursării împrumuturilor de la persoane afiliate și distribuirea dividendelor. Reforma taxelor locale, deși a fost așteptată ca jalon PNRR, a generat întrebări privind ritmul și modalitatea de comunicare, iar impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) continuă să implice inechități și dificultăți de recunoaștere internă.
Pacchetul de relansare economică, adoptat la începutul acestui an, a fost perceput ca o gură de aer proaspăt pentru mediul de afaceri. Intră în vigoare un credit fiscal de 10% pentru cercetare și dezvoltare, facilități pentru profitul reinvestit, amortizare accelerată pentru investițiile din 2026, precum și un cadru multianual de ajutoare de stat de până la un miliard de lei, destinat sectoarelor strategice – de la industria prelucrătoare și lanțurile de aprovizionare critice, până la apărare, digitalizare și turism.
Pe plan internațional, Pilonul 2 devine operational, cu prima dată de raportare și plată la 30 iunie 2026, iar ANAF indică deschiderea către conformarea voluntară prin modernizarea acordurilor de plată în avans. Digitalizarea operațiunilor vamale, reautorizarea operatorilor de accize și implementarea definitivă a mecanismului CBAM necesită acțiuni imediate.
Concluzia panelului a fost că, deși autoritățile au anunțat că nu se prevede majorare de taxe în 2026, efectele cumulative ale măsurilor adoptate în ultimul an se vor materializa, iar companiile trebuie să-și ajusteze din timp strategiile fiscale.
Principalele declarații ale panelului:
Adina Vizoli, Partener PwC România: Majorarea cotelor de TVA a fost cea mai semnificativă schimbare. 2026 marchează finalizarea raportării CBAM.
Modificările la TVA au adus creșterea cotei standard de la 19% la 21%, iar cotele reduse au fost unify în una singură de 11%. S-au constatat dificultăți pentru societățile din sectoare unde produsele au migrat de la cote reduse la cele standard, în special în sectorul imobiliar rezidențial, fiind resimțite și ambiguități legate de implementare, de la promulgare până în prezent.
În privința operațiunilor vamale, digitalizarea a accelerat transformarea sistemelor, iar din februarie 2026 s-a inițiat tranziția către sistemul național electronic Vamal, care va înlocui infrastructura europeană actuală, fiind necesară adaptarea în termen de trei luni.
În domeniul accizelor, modificările rapide impun reautorizarea tuturor societăților care operează prin antrepozite fiscale sau care dețin atestate de comercializare produse energetice între martie și mai 2026, pentru a evita blocajele operaționale.
Până în 2026, se finalizează și implementarea mecanismului CBAM, vizând importurile de anumite produse din afara UE, precum oțel, ciment și îngrășăminte, pentru a asigura un cost al carbonului similar cu cel aplicat produselor europene.
Ana Maria Iordache, Partener D&B David & Baias: Noile criterii de risc fiscal au efect dublu asupra companiilor
Schimbările în criteriile de risc fiscal sporesc numărul inspecțiilor fiscale și influențează procesul de rambursare a TVA, dacă riscul este ridicat, rambursarea fiind condiționată de controale anticipate, ceea ce poate duce la deficit de lichiditate pentru firme. În cazul entităților inactice, codul de TVA va fi retras, îndatorirea fiscală va fi menținută, dar vor trebui să colecteze TVA, iar în cele mai grave situații, compania poate fi dizolvată.
Ordinul Trenuleț introduce această diferențiere: până în 2026, IMCA va fi eliminat, iar pentru anul curent cota de impozitare este redusă la 0,5%. Aceasta a fost o veste cu risc pentru sectorul petrol și gaze naturale, unde ICA s-a prelungit pentru încă un an.
Pachetul de relansare aduce un impuls pentru mediul de afaceri, facilitând reinvestirea profitului și eliminând IMCA, ceea ce permite neatinerea rezervelor și redactarea unor strategii fiscale eficiente.
Florin Rizea, Director PwC România: Pilonul 2 privind impozitarea profiturilor multinaționalelor are primul termen de plată pe 30 iunie 2026
Raportarea și plata impozitului suplimentar pentru Pilonul 2 este prevăzută pentru 30 iunie 2026. Este recomandată verificarea preliminară a calculelor, pentru a evita eventuale erori. De asemenea, de la 2025, companiile vor trebui să calculeze și să prezinte impozitul amânat conform IFRS în situațiile financiare locale, fiind posibilă și trecerea la standardul internațional.
Autoritățile din OECD au introdus facilități fiscale speciale, care vor fi recunoscute în calculul Pilonului 2 pentru a neutraliza efectele negative ale acestora începând cu 2026.
Ala Popa, Senior Manager PwC România: Aplicarea retroactivă a acordurilor de prefinanțare până la cinci ani
În ultimele actualizări la comentariile convenției model, s-a clarificat și stabilit posibilitatea aplicării retroactive a acordurilor de prefinanțare pe o perioadă de până la cinci ani, fiind un pas spre promovarea conformării voluntare și a stabilității fiscale. Astfel, analiza naturii economice reale a tranzacției devine crucială, iar inspecțiile ANAF în domeniul transferurilor evidențiază o atenție sporită asupra acesteia.
Se recomandă companiilor cu credite semnificative să analizeze aceste împrumuturi și din perspectiva capacității de finanțare, pentru a evalua dacă acestea reprezintă datorii sau capital, dacă controlul efectiv este susținut, și dacă gradul de îndatorare este în limitele legale.
Legislația a fost actualizată pentru a permite aplicarea retroactivă a acordurilor de prefinanțare pentru maximum cinci ani, ca o dovadă a sprijinului pentru conformare voluntară și stabilitate fiscală.
Ruxandra Popescu, Director PwC România: Scutirea de R&D pentru angajați devine o practică tot mai răspândită
Facilitatea de credit fiscal pentru activități de cercetare-dezvoltare a fost reînviată, fiind benefică pentru mediul de afaceri în contextul eliminării altor facilități. Cu o rată de 10% aplicabilă începând cu 2026, această facilitate permite deducerea din impozitul pe profit sau IMCA, ajutând companiile să recupereze cheltuieli de R&D și să devină mai competitive în inovație. De asemenea, scutirea de impozit pentru R&D la nivelul angajaților devine o practică tot mai răspândită, fiind de interes pentru companii în contextul atragerii și reținereii talentelor.
Perspectiva este că această facilitate va fi un catalizator pentru investițiile în inovație, facilitând implicarea companiilor în activități de cercetare și dezvoltare, precum și în atragerea de talente specializate. În plus, posibilitatea de a deduce creditul fiscal și de a compensa obligațiile fiscale restante face această măsură și mai atractivă pentru mediul de afaceri.
