Bugetul ANCOM pentru anul 2026 a fost aprobat miercuri de comisiile de specialitate ale Parlamentului, după o ședință intensă, marcată de acuzații de manipulare a cifrelor, ironii acide și reluarea procesului de vot.
Președintele autorității de reglementare în comunicații (ANCOM), Valeriu Zgonea, a prezentat în comisiile IT din Parlament proiectul de buget revizuit în ianuarie 2026, după ce sute de angajați au obținut în instanță suspendarea reorganizării instituției, cerută prin legea 145/2025, pe care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea.
„ANCOM a fost constrânsă să elaboreze un nou proiect de buget și să includă finanțarea posturilor ocupate de personalul ale cărui disponibilizare a fost suspendată”, a explicat Zgonea.
Ședința de miercuri a fost prezidată de deputatul USR Radu Mihaiu, președintele Comisiei IT din Camera Deputaților, care a acuzat conducerea ANCOM de manipulare a cifrelor și de prezentare a unor reducere false ale cheltuielilor.
Cheltuieli mai mari decât veniturile în 2026 la ANCOM
La începutul audierii, președintele ANCOM, Valeriu Zgonea, a afirmat că veniturile estimate pentru 2026, în valoare de peste 385,6 milioane de lei, reprezintă o creștere față de anul anterior, însă sunt mai mici cu peste 20 de milioane de lei față de cheltuielile proiectate pentru acest an.
„Comparativ cu 2025, veniturile au crescut cu 9%, de la 353 milioane de lei la 385,6 milioane de lei, în timp ce cheltuielile s-au redus de la 433,9 milioane de lei la 405,6 milioane de lei. Cheltuielile estimate pentru 2026 sunt de 405,6 milioane de lei, ceea ce depășește veniturile cu peste 20 de milioane de lei”, a atras atenția Zgonea.
Președintele ANCOM atribuie această diferență unei taxe speciale, conform Legii nr. 296/2023 privind măsuri fiscal-bugetare, pe care instituția trebuie să o plătească statului.
„ANCOM ar fi avut excedent dacă nu ar fi fost achitată, conform legii, suma de 125 milioane de lei (aproximativ 25 milioane de euro) către stat. Această plată reduce disponibilitatea fondurilor pentru investiții și resursele operaționale”, a explicat Zgonea.
„Pentru a menține investițiile esențiale pentru autoritate, suma de 20 de milioane de lei va fi retrasă din excedentul bugetar acumulat anterior și alocată pentru venituri”, a adăugat Zgonea.
Conform legislației în vigoare, începând cu 1 ianuarie 2024, instituțiile subordonate Parlamentului, autonome și funcțional și financiar, sunt obligate să plătească anual o taxă specială în procent de 80% din excedentul bugetar, dar nu mai mică de 33% din venituri provenite din tarifarea serviciilor către sectoarele supravegheate.
Zgonea: Cheltuielile de personal sunt mai reduse cu 11%
Autoritatea planifică pentru 2026 un număr de 661 de posturi, cu cu 31 mai puține față de anul anterior.
„Cheltuielile de salarii sunt mai mici cu 11% comparativ cu estimările pentru 2025, reducându-se de la 204 milioane de lei la 180,5 milioane lei. Dacă nu ar fi intervenit decizia Curții de Apel București de suspendare a reorganizării, aceste cheltuieli ar fi fost și mai mici, în jur de 167 de milioane de lei”, a declarat Zgonea.
El a menționat că mulți angajați au solicitat pensionarea anticipată sau și-au dat demisia, în contextul anumitor modificări legislative și dezbateri mediatice.
Valeriu Zgonea a mai spus că unele detașări au fost încheiate, menținând doar strictul necesar pentru funcționarea instituției.
Recurs la Înalta Curte, proces de durată
Un parlamentar a avertizat că fostele angajați disponibilizați sau ale căror salarii au fost reduse ar putea primi compensații sau despăgubiri judiciare. Bugetul pentru 2026 include doar 6.000 de lei pentru cheltuieli legale.
„Nu discut deciziile instanțelor, însă cei disponibilizați au contestat în instanță, iar procesul va dura, fiind încă în faza suspendării executării deciziei. Urmează o audiere la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu termene pe termen lung”, a menționat Zgonea.
El a subliniat că nu este posibil să anticipate rezultatul unei astfel de procese, care, de obicei, durează între 3 și 5 ani.
Critici privind cifrele prezentate de Radu Mihaiu
Președintele comisiei IT din Camera Deputaților, Radu Mihaiu (USR), a criticat modul în care conducerea ANCOM a comunicat cifrele, considerând că au fost prezentate scăderi false cu scopul de a induce în eroare.
El a acuzat că, raportând la bugetul neaprobat pentru 2025, conducerea a evidențiat reducerea cheltuielilor în mod manipulator și compară cifre nevalabile cu cele reale din execuția bugetară.
Mai mult, Mihaiu a evidențiat creșteri spectaculoase în cheltuielile pentru protocol, reprezentare, publicitate și consultanță, întrebând necesitatea acestor majorări într-un context de austeritate bugetară.
Zgonea: Nu răspund la acuzații nefondate
Președintele ANCOM a făcut un apel la calm și a subliniat că va stabili reguli clare de comunicare, exprimând ea convingerea că discursul trebuie să fie unul respectuos și bazat pe informații legale.
Valeriu Zgonea a menționat că a avut discuții similare și în anul precedent cu fostul președinte al Comisiei IT, Radu Miruță, acum ministru, și a explicat importanța participării la forumuri internaționale pentru reprezentarea României, subliniind că aceste activități sunt costisitoare și justificabile.
El a adăugat că participarea la Conferința din Doha pentru un nou mandat în Consiliul ITU necesită resurse, fiind parte a angajamentelor internaționale ale țării.
„Dacă se consideră că aceste cheltuieli sunt exagerate și reprezentarea României nu trebuie să fie în strainatate, pot fi luați în considerare alte variante, precum înlocuirea României cu Rusia în aceste foruri internaționale”, a declarat Zgonea.
El a motivat creșterile de 600% în cheltuielile pentru consultanță și expertiză, de la 76.000 de lei în 2025 la 538.000 lei în 2026, prin necesitatea acestor cheltuieli în urma deciziilor procedurelor legale, care trebuie să fie opozabile în instanță.
Dezbateri și reluarea votului
Ședința a fost suspendată și reluată după întoarcerea senatorilor și deputaților, fiind constatată o greșeală în numărarea voturilor, care a dus la reluarea procesului de vot și la validarea bugetului cu 17 voturi pentru, 3 abțineri și 12 împotrivă.
Un parlamentar a sesizat faptul că numărătoarea a arătat 37 de voturi, deși prezența efectivă era de 35, ceea ce a dus la reluarea deliberării. Radu Mihaiu a propus o pauză pentru clarificări, însă discuția a devenit tensionată și a continuat cu dezbateri aprinse privind etapele procesului de votare.
După reevaluare, proiectul de buget pe 2026 a fost aprobat în final cu 17 voturi favorabile, 3 abțineri și 12 împotrivă, legiferând astfel structura de finanțare pentru anul următor.
