Bugetul pentru anul 2026 pare a fi realist pe hârtie, însă succesul său depinde de voința politică și de capacitatea administrației de a-l implementa, conform unei analize publicate joi de economistul-șef al ING România, Valentin Tătaru, împreună cu Ștefan Posea, economist în aceeași instituție.
Proiectul de buget al României pentru 2026 se bazează pe creșterea veniturilor fiscale, controlul riguros al cheltuielilor curente și atingerea unui nivel record al investițiilor publice, indică documentul.
Analiza evidențiază că ținta de deficit de 6,2% din PIB este credibilă, iar ajustarea fiscală este realizată în principal prin majorări de taxe și îmbunătățirea colectării, în timp ce cheltuielile curente sunt menținute sub control strict.
Ipotezele Guvernului privind creșterea economică și inflația sunt ușor optimiste
De asemenea, autorii subliniază că bugetul acordă o prioritate majoră investițiilor publice, estimate la aproximativ 8% din PIB, cel mai ridicat nivel înregistrat până acum, fiind sprijinite în mare parte din fonduri europene și din Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Potrivit economiștilor de la ING Bank, această strategie urmărește limitarea impactului negativ al consolidării fiscale asupra economiei și susținerea creșterii pe termen mediu.
Totodată, ING consideră că ipotezele oficiale pentru creșterea economică și inflație sunt ușor optimiste. Succesul planului bugetar va depinde nu doar de structura măsurilor propuse, ci și de disciplina politică, de execuția bugetară și de absorbția eficientă a fondurilor europene.
Guvernul anticipează o creștere economică de 1% în 2026, însă experții de la ING cred că această estimare este prea optimistă.
Așteptările lor vizează o creștere în jur de 0,6%, invocând reducerea cheltuielilor de stat, menținerea unui nivel ridicat al inflației și slăbiciunea consumului populației.
Prin urmare, consumul va scădea, iar creșterea economică va fi mai moderată.
Investițiile devin motorul principal al economiei
În locul creșterii prin consum, guvernul se concentrează pe investiții pentru a impulsiona economia.
Este vorba în special despre investiții publice, proiecte din fonduri europene și infrastructură.
Dacă aceste investiții se vor realiza, ele pot compensa parțial încetinirea consumului.
Exporturile ar putea sprijini economia
Guvernul estimează că exporturile nete vor avea o contribuție pozitivă la creșterea economică.
Este posibil ca România să exporte mai mult decât importă, reducând astfel diferența comercială.
Totuși, această evoluție depinde în mare măsură de situația economică din Europa și de cererea din alte state.
Inflația poate continua să fie o provocare
Executivul estimează o inflație moderată pentru perioada următoare.
Experții de la ING menționează însă riscuri ca inflația să rămână mai mare decât estimările.
Inflația influențează economia în două moduri: reduce puterea de cumpărare și determină banca centrală să mențină dobânzi mai ridicate.
Deficitul bugetar: statul promite o gestionare mai responsabilă a cheltuielilor
Guvernul intenționează ca deficitul bugetar, adică diferența dintre încasări și cheltuieli, să fie de 6,2% din PIB.
În esență, statul va continua să cheltuiască mai mult decât încasează, însă va încerca să reducă treptat această diferență.
Strategia se bazează pe trei piloni: creșterea colectării fiscale, controlul strict al cheltuielilor curente și continuarea investițiilor în infrastructură și proiecte finanțate din fonduri europene.
