Întrebarea a fost formulată în contextul deciziei României de a permite Statelor Unite să aducă echipamente militare pe teritoriul țării, decizie care a stârnit dezbateri publice și dezordine în Parlament privind potențialele riscuri de securitate.
Răspunzând la această întrebare, președintele Ucrainei a declarat că relația între Iran și Rusia este deja cunoscută și că Teheranul a sprijinit Moscova în războiul din Ucraina.
„Iranul, în primul rând, nu este o noutate. Este un aliat al Rusiei. Au furnizat arme Rusiei și, în ultimii doi ani, au livrat mii de obuze și drone”, a afirmat Volodimir Zelenski.
Liderul de la Kiev a explicat că implicarea Iranului în sprijinul Rusiei a fost vizibilă încă de la debutul utilizării dronelor Shahed în combat.
„Suntem foarte clare cu privire la cum au fost lansate primele drone. Războinicii ruși nu aveau operatori de drone. Aceștia proveneau din aceeași țară din care au venit și dronele Shahed, pentru că operatorii ruși au fost pregătiți pentru război”, a spus Zelenski.
Președintele Ucrainei a subliniat că deciziile referitoare la prezența militară pe teritoriul României sunt de competența exclusivă a statului român, membru al NATO.
„În privința României, este o alegere a acesteia. Fiind membru NATO, orice prezență suplimentară de forțe care consolidează securitatea în Europa reprezintă un avantaj”, a afirmat liderul ucrainean.
La rândul său, președintele României a negat faptul că aceste evoluții ar crește riscul pentru țară.
„Așa cum am răspuns colegului tău anterior, nu există niciun risc adițional”, a declarat Nicușor Dan.
Șeful statului a amintit că România deține de mai mulți ani un sistem de apărare anti-rachetă la Baza militară Deveselu, parte a apărării NATO.
„Scutul de la Deveselu funcționează de ani buni în România. Unele dintre aceste echipamente completează sistemul de apărere de la Deveselu, iar prezența suplimentară a forțelor americane în România aduce un plus de securitate, nu o vulnerabilitate”, a afirmat Nicușor Dan.
Autoritățile române au reiterat de mai multe ori că, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, nu există o amenințare militară directă la adresa României.
