Ortodoxă
Sfântul Ierarh Sofronie, Patriarhul Ierusalimului
Greco-catolică
Sfântul Sofronie, Episcop al Ierusalimului
Roman-catolică
Sfântul Constantin, Împăratul Roman
Sfântul Ierarh Sofronie, patriarh al Ierusalimului, este pomenit în calendarul ortodox la 11 martie.
S-a născut în Damasc, Sirie, şi a studiat la prestigioasele şcoli ale epocii sale. A intrat în viaţa monahală la Mănăstirea Sfântului Teodosie, din deşertul Iudeii, între Betleem şi Ierusalim, prima aşezare monastică din Palestina.
Mentorul Sfântului Sofronie a fost pustnicul Ioan Moshu, autorul „Limonariului” (Livada duhovnicească), o lucrare ascetică apreciată în spiritualitatea ortodoxă. „Limonariul” adună învăţături spirituale şi experienţe din pelerinajele lui Ioan Moshu şi ale Sfântului Sofronie prin numeroase mănăstiri.
Viitorul patriarh al Ierusalimului a călătorit cu mentorul său prin Răsărit şi Apus, ajungând până la Roma. După moartea pustnicului Ioan, s-a întors la Ierusalim.
După decesul patriarhului Zaharia, Sfântul Sofronie a urcat pe scaunul patriarhal. A devenit cunoscut pentru apărarea credinţei, în vremurile tulburate de erezia monoteliţilor, sustinută atât de patriarhul Constantinopolului, cât şi de papa Honorius.
Monoteliţii susţineau că în Hristos, Dumnezeul-Om, ar exista o singură voinţă, cea divină. Un sinod ecumenic a respins această erezie, astfel că monotelismul a fost condamnat (681 d.Hr.).
Înainte de invazia arabă a Ierusalimului, Sfântul Sofronie a negociat un tratat cu califul Omar. Tratatul recunoştea libertăţile religioase ale creştinilor şi evreilor.
Pacea stabilită cu patriarhul Sofronie nu a fost respectată, iar creştinii din Ierusalim au suferit nedreptăţi. Sfântul Sofronie s-a rugat pentru pacea creştinilor şi pentru a nu asista la chinurile lor, rugându-se pentru plecarea sa spre slava lui Dumnezeu.
Amintirea Sfântului Sofronie păstrează amintirea lupta pentru credinţă şi pentru pace.
