Noile orientări în controalele fiscale și aspectele majore urmărite de inspectorii ANAF au fost discutate în Conferința Anuală de Taxe a PwC România. Un subiect important a fost utilizarea tehnologiei și modul în care inteligența artificială poate facilita conformarea fiscală și răspunsul în cazul inspecțiilor fiscale, precum și problemele apărute atunci când AI nu este folosit responsabil.
Urmărește înregistrarea discuției aici:
Autoritățile fiscale din România intensifică controlul bazat pe realitatea economică, iar inspectorii ANAF analizează tot mai mult tranzacțiile dincolo de documentele contabile, urmărind corelarea declarațiilor, fluxurilor financiare și înregistrărilor efective. Serviciile intra-grup rămân o principală zonă de observație, fiind raportate lipsuri de documente justificative sau operațiuni cu scop economic diferit.
Două tendințe de analiză se evidențiază în inspecții: reversarea provizioanelor pentru cheltuieli tratate ca nedeductibile, care pot fi considerate venit impozabil (contrar prevederilor fiscale), și analiza amănunțită a împrumuturilor din grup, din perspectiva gradului de îndatorare și a capacității reale de finanțare a debitorului, conform Ghidului OECD privind prețurile de transfer.
Restructurarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) a generat schimbări în modul de procesare a datelor, influențând reclasificarea tranzacțiilor dacă restructurarea a fost făcută exclusiv pentru reducerea poverii fiscale.
În sectorul persoanelor fizice, ANAF implementează campanii naționale pentru identificarea formelor artificiale de colaborare cu risc de activitate dependentă, vizând mai ales domenii precum transportul alternativ și companiile de securitate.
Inteligența artificială joacă un rol tot mai vizibil, oferind contribuabililor instrumente pentru evaluarea riscului fiscal, arhivarea digitală a documentelor și suport procedural în inspecții. Totuși, utilizarea AI fără responsabilitate poate avea consecințe negative, precum interpretări eronate ale legislației sau referiri incorecte în documentele de control și deciziile fiscale.
Principalele declarații ale panelului:
Dan Dascălu, Partener D&B David & Baias: Serviciile intra-grup și impozitul pe venitul nerezidenților sunt priorități în controalele fiscale
Serviciile intra-grup reprezintă elemente centrale în controalele fiscale, fie despre impozitul pe profit, TVA sau prețurile de transfer. Este esențială documentarea detaliată și atenția sporită la aceste aspecte, în special privind beneficiarul efectiv al impozitului pe venit pentru nerezidenți.
Se discută intens despre digitalizare și AI, insistând asupra utilizării responsabile pentru evitarea rezultatelor eronate, precum cele observate în jurisprudența altor state. Este important să nu se uite că documentele fizice sunt încă solicitate frecvent, chiar și în era digitalizării totale, iar contribuabilii trebuie să fie pregătiți pentru controale, utilizând instrumentele disponibile pentru protejarea drepturilor lor.
De asemenea, se analizează des posibilitatea soluționării disputei fiscale prin Procedura Acordului Mutual (MAP), permisă recent prin lege, ca metodă de a elimina dubla impunere generată de inspecțiile fiscale.
Ionuț Simion, Partener PwC România: Inspectorii fiscali acordă tot mai multă atenție substanței reale a tranzacțiilor
Se evidențiază importanța de a demonstra că tranzacțiile au un fundament economic solid, în contextul în care acordurile temporare de prețuri în avans (APA) au fost eliminate în 2027. Recomandarea este să se analizeze dacă cheltuielile legate de servicii pot depăși 1%, pentru a solicita și emiterea unui nou acord de prețuri în avans dacă măsura va fi reinstaurată.
O altă schimbare recentă în controlul fiscal implică tratarea provizioanelor care nu pot fi legate direct de cheltuielile aferente, fiind considerate venituri impozabile dacă nu pot fi corelat în mod unitar cu cheltuiala nedeductibilă. Este importantă și justificarea deciziilor de constituire și reversare a provizioanelor, în baza unor documente și decizii interne.
Conform Bancii Naționale, nivelul împrumuturilor între entități afiliate din România a depășit dublul datoriei publice, atingând 273 miliarde euro. Se subliniază necesitatea evaluării nu doar a gradului de îndatorare, ci și a capacității reale de finanțare, adică resursele proprii ale companiei pentru atragerea creditelor.
Inge Abdulcair, Director PwC România: În trecut, companiile doreau doar să depună rapid declarațiile SAF-T, în prezent, prioritatea este corectitudinea și completitudinea datelor raportate
Inițial, companiile preferau soluții simple, precum click-ul pentru depunerea declarației SAF-T, însă acum accentul cade pe verificarea și acuratețea datelor transmise. Pentru această abordare, s-a dezvoltat o aplicație – SAFT Cross-Check – care semnalează eventualele inconsistențe între datele raportate și cele din sistemele interne.
Dat fiind interesul pentru controalele fiscale, un tool bazat pe AI permite simulări ale zonelor de risc asupra unor criterii colectate din date publice, precum marje de profit, regularizări fiscale, diminuări ale activelor sau costurilor și gradul de îndatorare.
În domeniul serviciilor intra-grup, se recomandă schimbarea viziunii de la identificarea riscurilor, către pregătirea mai eficientă pentru controale. Pentru această nevoie, s-a creat o aplicație personalizată care permite arhivarea și accesul rapid la documentele justificative pe categorii și centre de cost, prevenind riscurile de sancționare.
Articol susținut de PwC România
