Economia mondială se află într-un moment critic, deoarece conflictul cu Iranul amenință să inițieze o nouă criză energetică cu efecte de domino asupra creșterii economice, inflației și piețelor financiare, conform analizei lui Matt Gertken, expert în geopolitică la BCA Research, într-un articol din MarketWatch.
Zilele următoare ale conflictului pot determina cursul economiei globale, afirmă el, subliniind că dacă tensiunile din Golful Persic se vor intensifica și vor provoca perturbări prelungite ale fluxurilor energetice, atunci dilema centrală pentru economia mondială va fi clară: stagflație sau recesiune globală.
El estimează o probabilitate de aproximativ 70% pentru o escaladare suplimentară și pentru perturbări îndelungate ale pieței petrolului.
Strâmtoarea Ormuz reprezintă cel mai critic punct de blocaj energetic pentru economiile globale, fiind trecerea principală pentru aproximativ o cincime din toate transporturile maritime de petrol și GNL.
Petrolul și „spectrul” crizelor energetice
Experiența arată că cele mai grave fluctuații ale prețurilor petrolului coincid adesea cu recesiunile economice.
Din perspectiva istorică, dublarea prețului petrolului a fost frecvent asociată cu declanșarea unei recesiuni globale. La prețurile actuale, nivelurile de 120–140 de dolari pe baril sunt aproape de atingere, urmând să devină o posibilitate reală în săptămânile următoare.
În cazul în care criza se va dovedi a fi temporară, economiile pot înghiți șocul. Însă, dacă tensiunile vor continua și prețurile se vor apropia de 130 de dolari pe baril, zone precum Uniunea Europeană și Statele Unite vor resimți impactul, economic vorbind.
Creșterea costurilor energetice se va răsfrânge în lanț, afectând de la transport și industrie, la alimente și consum.
Avertismentul lui Stiglitz privind o „furtună economică”
Economistul laureat al Premiului Nobel, Joseph Stiglitz, avertizează asupra riscului ca acest conflict să declanșeze o serie de evoluții periculoase în economia globală.
Într-un interviu, el a explicat că această situație poate desencadena „cei patru cavalieri ai apocalipsei economice”: prețuri mai ridicate la petrol, alimente mai costisitoare, încetinire economică și instabilitate geopolitică.
El subliniază că petrolul a depășit deja pragul de 100 de dolari pe baril, iar prețurile la carburanți au crescut substanțial în SUA, în timp ce perturbările în logistică și agricultură duc la majorarea cheltuielilor pentru alimente, iar economia începe deja să dea semne de oboseală.
Conform lui Stiglitz, consecința ar putea fi o stagflație reînnoită, ce combină inflație înaltă cu o creștere economică scăzută, similară cu criza petrolului din anii ’70.
- Citește și prima analiză detaliată, bazată pe scenarii și date, asupra impactului conflictului din Iran asupra economiei României
Perspectivă pentru economia mondială
Specialiștii de la Capital Economics consideră că dimensiunea impactului va depinde esențial de durata și severitatea crizei energetice.
În scenariul optimist, dacă tensiunile se vor diminua rapid, prețul petrolului ar putea să rămână peste 100 de dolari pentru o perioadă limitată, evitând recesiunea globală.
Într-un scenariu mai pesimist, dacă conflictul continuă și prețurile ating niveluri de 130 de dolari pe baril, Europa ar putea intra în recesiune, iar economia americană ar înregistra o încetinire semnificativă.
Rezultatul va fi un mediu economic dificil pentru instituțiile financiare centrale: inflație crescută din cauza energiei, creștere economică redusă și tensiuni pe piețele de obligațiuni și acțiuni.
Cine câștigă și cine suferă?
Criza energetică nu afectează în mod egal toate țările.
Producătorii de resurse energetice, precum Norvegia, Canada sau Rusia, pot beneficia de creșterea prețurilor. În schimb, economiile dependente de importurile de energie, în special cele din Europa și Asia, se confruntă cu riscuri majore de inflație.
Statele Unite ocupă o poziție intermediară: având capacitatea de a exporta energie, reduc vulnerabilitatea comparativ cu alte economii, chiar dacă prețurile mai mari ale combustibililor le afectează consumatorii.
O nouă eră a vulnerabilității energetice
Chiar dacă criza se va diminua, mulți experți prevăd o perioadă de instabilitate energetică accentuată. Atacurile asupra navelor, minelor maritime și dronelor ușor de utilizat arată că piața energetică mondială poate fi acum mai ușor perturbabilă de tensiuni geopolitice.
Întrebarea nu este doar modul de finalizare a războiului, ci și cât de adânc va afecta economia globală. Dacă perturbările energetice vor fi temporare, impactul va fi relativ suportabil. Însă prelungirea crizei din Golf poate duce la creșterea semnificativă a costurilor, a presiunilor inflaționiste și la o încetinire economică mai profundă, cu consecințe asupra guvernelor, piețelor și băncilor centrale.
