Românii care au obținut cărți electronice de identitate (CEI) și și-au schimbat ulterior domiciliul, dar informația nu mai apare pe card, ci este stocată pe suportul electronic (cip), trebuie să reusească de 5 ori mai mult pentru a actualiza adresa decât dacă și-ar emite un nou buletin electronic, pe care ulterior îl plătesc. Motivul? În afară de faptul că schimbarea se poate realiza doar într-un singur loc din București, există și un alt factor: „fluxul de rescriere existent presupune ca fiecare CEI să fie procesat individual, prin intervenție umană”, explică Direcția pentru Evidența Persoanelor (DGEP), din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).
HotNews a semnalat creșterea plângerilor adresate de cetățeni pe platforma „Fără Hârtie”, recent lansată de Guvern, privind dificultățile întâmpinate la actualizarea adresei pe cardurile electronice de identitate.
În vederea asigurării siguranței și adaptabilității, adresa nu mai este tipărită pe card, ci este stocată doar pe cip.
Conform teoriei, procesul de actualizare a adresei ar trebui să dureze câteva minute, prin rescrierea informației direct pe cip, fără a fi necesară emiterea unui nou buletin electronic.
Practic, însă, rescrierea adresei nu este posibilă în prezent decât în un singur punct din București, iar DGEP/MAI a menționat că acest proces ar dura „cel puțin de 5 ori mai mult” decât emiterea unui nou document electronic de identitate.
Așadar, dacă este urgent și nu se poate aștepta câteva luni, MAI recomandă obținerea unui buletin electronic nou, pe care ulterior îl plătești.
Ca explicație, DGEP a invocat faptul că „proiectul CEI este unul complex, ale cărui faze inițiale au presupus realizarea actului de identitate electronic, urmată de introducerea în circulație a acestuia, iar în prezent se realizează faza dezvoltării serviciilor electronice asociate CEI, finalizarea acesteia fiind prevăzută pentru 1 iulie 2026”.
Rescrierea adresei, momentan doar „prin intervenție umană”
HotNews a solicitat explicații suplimentare de la DGEP din MAI despre aceste întârzieri.
Care sunt motivele exacte pentru termenul de de 5 ori mai lung pentru obținerea unui nou CEI comparativ cu rescrierea adresei?
„În prezent, emiterea CEI durează 5-7 zile la nivel național. În privința schimbării domiciliului, trebuie considerat că, în momentul solicitării, este nevoie de o perioadă de 10-15 zile (în funcție de distanța dintre SPCLEP și municipiul București) pentru transportul actului în orașul de reședință, apoi 5-7 zile pentru rescrierea informației pe card și încă 10-15 zile pentru returnarea actului. Acest interval este influențat și de faptul că procesul nu este automatizat în prezent.”
Un alt motiv este faptul că, momentan, această operație implică intervenție manuală.
„Spre deosebire de fluxul de emitere, care este complet automatizat și funcționează la volume mari, fluxul de rescriere actual necesită tratamentul fiecărui card individual, prin intervenție umană”, afirmă oficialii MAI.
Când va fi posibilă schimbarea adresei pe CEI la nivel național?
DGEP din MAI precizează că a concentrat toate eforturile pentru finalizarea operaționalizării serviciului de actualizare a informațiilor despre domiciliu la nivel național. „Au fost parcurse anumite etape de dezvoltare, însă ultimele teste nu au avut efectul scontat, astfel încât nu putem estima un termen exact. Estimăm că serviciul va fi funcțional în câteva săptămâni”, afirmă DGEP.
Ce servicii vor putea fi accesate prin CEI până la 1 iulie 2026?
Direcția MAI menționează două categorii principale de servicii electronice asociate CEI, a căror finalizare este planificată până în această dată.
Prima categorie include servicii ce presupun modificări asupra datelor din cip:
- a) actualizarea/dictarea informației despre domiciliu;
- b) introducerea/rescrierea datelor despre restul permisiilor;
- c) actualizarea informațiilor despre reședință obișnuită, în contextul UE;
- d) modificarea/dictarea prenomelor și numelor;
- e) actualizarea locului nașterii.
„Toate aceste servicii trebuie să fie disponibile până la 1 iulie 2026”, afirmă DGEP.
A doua categorie de servicii vizează interacțiunea directă cu CEI, disponibile în HUB-ul de servicii al MAI:
- a) autentificarea cu CEI;
- b) validarea documentului de identitate;
- c) eliberarea certificatului privind domiciliul înregistrat în Registrul Național de Evidență a Persoanelor;
- d) emiterea adeverinței pentru istoricul domiciliului;
- e) corectarea datelor cu caracter personal;
- f) programarea pentru obținerea CEI;
- g) serviciul de „dematerializare a Cărții Electronice de Identitate”.
Toate aceste servicii răspund unor nevoi identificate în interacțiunea cu cetățenii și urmăresc reducerea birocrației, digitalizarea proceselor și atestarea identității sau a atributelor acesteia, explică oficialii Ministerului de Interne.
MAI: Autentificare cu CEI în sistemul informatic al CNAS
Reprezentanții DGEP au adăugat că, împreună cu partenerii de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), se derulează proceduri pentru finalizarea, la nivelul infrastructurii tehnice a CNAS, a dezvoltărilor necesare pentru autentificarea cu CEI în sistemele informatice ale acesteia.
Dezvoltarea se realizează exclusiv la nivelul infrastructurii CNAS, DGEP având responsabilitatea de a furniza punctele de conexiune interoperabile, deja finalizate, pentru realizarea autentificării cu CEI.
De ce întârzieri la implementarea proiectului pilot Cluj-Napoca după 5 ani?
Cărțile electronice de identitate au fost inițial emise în cadrul unui proiect pilot la Cluj, în vara anului 2021, dar emiterea națională a fost amânată din motive tehnice, inclusiv teste legate de achiziția unui nou cip, programate pentru vara 2024.
Lansarea oficială a noului model de buletine cu cip a avut loc în martie 2025 în Cluj, iar în celelalte orașe, inclusiv București, abia din august 2025, cu un an înainte de termenul limită din PNRR.
Astfel, HotNews a solicitat explicații de la MAI referitoare la întârzierea rescrierii adresei de pe cip, la 5 ani după lansarea în pilot a primelor CEI și după un an de la emiterea oficială a noului buletin electronic.
Ministerul a răspuns că, potrivit legii, compania Națională Imprimeria Națională a fost autorizată să achiziționeze și să pună la dispoziție echipamentele și software-ul necesare pentru producerea și personalizarea cardurilor electronice, inclusiv a celor de identitate și de rezidență.
În 2022, compania a inițiat cel puțin două proceduri de achiziție publică: pentru suportul de stocare „cip” și pentru infrastructura PKI, finalizate în februarie și august 2023, respectiv septembrie 2024 – martie 2025. În aceste condiții, emiterea modelului „CEI versiunea 2” nu a fost posibilă până la 20 martie 2025, au precizat oficialii.
Complexitatea proiectului CEI este evidențiată de elementele multiple ce au fost evaluate și dezvoltate, precum cadrul legal, proiectarea prototipului, adaptarea sistemelor informatice și infrastructura tehnică, de exemplu: aplicația de gestionare a cererilor, infrastructura PKI, profilul cip-ului, interfața de interacțiune și dotarea centrelor de eliberare.
După finalizarea profilului cip-ului în noiembrie 2024, s-a lansat prototipul CEI versiunea 2 în martie 2025, iar emiterile naționale au fost reluate în august 2025.
De ce s-au putut dezvolta și lucra în paralel la serviciile de rescriere și alte funcționalități ale CEI, pentru a evita situația actuală? „Inițierea dezvoltării UMC a fost condiționată de finalizarea profilului cip-ului, astfel activitățile nu au putut fi realizate simultan”, explică oficialii. După finalizarea UMC, infrastructura și aplicațiile pentru gestionarea aspectelor legate de cip și de sistemele informatice trebuie dezvoltate și implementate, pentru a asigura funcționalitatea completă a serviciilor.”
Ce schimbări se pregătesc pentru buletinul electronic
Potrivit MAI, în prezent continuă dezvoltarea aplicațiilor APDB și DASHBOARD, precum și actualizări ale sistemelor pentru:
- a) adaptarea infrastructurii în funcție de volumul operațiunilor curente;
- b) ajustarea aplicațiilor în funcție de situațiile practicate, cum ar fi emiterea a două tipuri de acte de identitate (CEI și CIS), și lansarea CEI pentru categoria de vârstă 0-14 ani în iunie 2025, ceea ce a generat diverse scenarii de lucru;
- c) emiterea în străinătate, în misiuni diplomatice și oficii consulare;
- d) finalizarea unor funcționalități reglementate de legislație;
- e) emiterea CEI fără domiciliu în România.
