Virusul Papiloma Uman (HPV) este unul dintre cei mai frecvenți agenți patogeni cu transmitere pe cale sexuală, Organizația Mondială a Sănătății estimând că peste 80% dintre femei pot contacta această infecție la un moment dat în viață. Majoritatea cazurilor pot fi asimptomatice și sunt descoperite întâmplător în timpul controalelor de screening (pentru depistarea leziunilor precancerose sau canceroase ale colului, vaginului, vulvei sau anusului), sau infecția poate determina apariția condiloamelor (verucilor) genitale.
În general, diagnosticarea infecției cu HPV sau a displaziei cervicale provoacă anxietate, mai ales dacă această constatare apare în timpul sarcinii, ceea ce determină pacienta să fie mai atentă la sănătatea sa, dar și a bebelușului.
Noul impact al sarcinii asupra infecției cu HPV și efectele virusului asupra evoluției obstetricii
Sarcina, prin suppressia imunitară și modificările anatomic-structurale ale colului uterin apărute în această etapă, favorizează prevalența infecției cu HPV. Studii indică faptul că majoritatea leziunilor precancerose induse de HPV persistă pe parcursul sarcinii (49%), iar regresiile spontane sunt rare (2%) în cazul evoluției leziunilor. Riscul de progresie a displaziei cervicale este mai ridicat la femeile peste 25 de ani, cu leziuni de grad înalt și infecție cu tulpina 16.
Condiloamele genitale pot crește în dimensiuni, unele obstrucționând canalul de naștere sau provocând leziuni, necesitând excizie.
Studiile privind impactul HPV asupra sarcinii au rezultate variate. Unele indică efecte negative asupra trofoblastului, influențând dezvoltarea placentară, mărind riscul de avort spontan, naștere prematură, ruptură prematură de membrane, restricție de creștere fetale, preeclampsie sau moarte fetală intrauterină.
Transmiterea infecției cu HPV la nivelul gravidei se realizează prin multiple mecanisme:
- periconcepțional, prin spermatozoizi infectați;
- prenatal, prin prezența ADN-ului viral în lichidul amniotic, placentă sau membrane;
- perinatal, în timpul nașterii vaginale, riscul fiind influențat de nivelul viremiei la nivelul celulelor colului uterin.
Nou-născutul infectat cu HPV, în special cu tulpinile 6 și 11, poate dezvolta papilomatoză respiratorie recurentă, o afecțiune benignă frecventă cu evoluție spontană în majoritatea cazurilor.
Rolul operației cezariene ca metodă de prevenție a transmiterii infecției nu a fost dovedit, fiind indicată în cazurile de obstrucție a canalului de naștere, risc de hemoragie sau alte complicații obstetricale.
Screening cervical în timpul sarcinii
Metodele de screening cervical, mai ales dacă nu au fost efectuate preconcepțional, sunt similare cu cele din afara sarcinii, incluzând testul Babeș-Papanicolau și/sau testarea HPV. Gravidele cu rezultate anormale se recomandă monitorizare suplimentară prin colposcopie, biopsie cervicală și reevaluare la intervale de 4-12 săptămâni, pentru a exclude leziuni invazive.
Examenele colposcopice la gravide trebuie realizate de un specialist experimentat, deoarece aspectele colposcopice pot fi influențate de sarcină. Diagnosticul corect se obține preferabil în primul trimestru sau după 20 de săptămâni de sarcină, pentru stabilirea managementului adecvat.
Conduita în cazul leziunilor cervicale în timpul sarcinii
Majoritatea leziunilor cervicale în sarcină sunt tratate conservator. În cazul modificărilor colposcopice suspecte, se recomandă repetarea testelor Babeș-Papanicolau și HPV la 4-12 săptămâni după naștere.
Leziunile de grad înalt (HSIL) trebuie urmărite cu citologie, testare HPV și colposcopie la intervale de 12-24 de săptămâni. În caz de agravare sau suspiciune de leziuni invazive, se indică biopsie colposcopică. Leziunile de înălțime nu se tratează în timpul sarcinii, fiind reevaluate postpartum. Dacă există suspiciune de malignitate, se recomandă proceduri de excizie, precum LLETZ (LEEP), efectuate în primul trimestru, fără risc major pentru sarcină.
Cancerul cervical, confirmat în timpul sarcinii, este gestionat conform stadiului bolii și vârstei sarcinii, cu o abordare multidisciplinară (obstetrician, oncolog, radiolog, neonatolog), conform protocoalelor oncologice.
Prevenție prin vaccinarea anti-HPV
Cea mai eficientă metodă de a evita complicațiile cauzate de infecția cu HPV este prevenția primară prin vaccinarea împotriva HPV, recomandată în special înainte de debutul activității sexuale. Vaccinul nu se administrează în timpul sarcinii, însă dozele programate înainte de concepție pot fi completate după naștere.
O importanță majoră pentru sănătatea mamei și a bebelușului o are screeningul corect și tratamentul leziunilor cervicale de grad înalt înainte de sarcină, precum și monitorizarea infecției cu HPV în timpul gravidanței.
Pentru programarea unei consultații, pacientele pot apela la numărul de telefon 0232 920.
Dr. Alina Mareș, medic primar Obstetrică-Ginecologie,
