„Personal, nu sunt de acord cu modul în care a fost soluționată problema, deoarece a avut un impact semnificativ asupra sectorului economic. Companiile, indiferent de dimensiunea lor, fie mari, fie mici, fie PFA-uri, au fost grav afectate, în loc să se protejeze părțile direct responsabile pentru generarea situației. Astfel, s-au acordat salarii și pensii uriașe. Cu pensiile, s-a diminuat cu 10% pensia fiecărui cetățean român, deci problema a fost „rezolvată”. Însă, pentru angajații din sectorul public, soluția nu a fost niciodată satisfăcătoare”, a afirmat Băsescu.
Fostul oficial de stat a criticat, de asemenea, menținerea anumitor sporuri în sectorul bugetar.
„Am observat și eu această situație cu sporurile din cadrul Ministerului Dezvoltării. Am constatat că salariile de 35% din salariul brut includ sporuri de compromis sau, cum le numeau ei, sporuri de complexitate. Munca lor este complexă și, prin urmare, trebuie să li se acorde aceste sporuri. Nu se poate ca mamele, persoanele cu handicap și angajații din sectorul public să beneficieze continuu de astfel de bonusuri”, a menționat fostul președinte.
Băsescu a sugerat ajustări diferite ale măsurilor, inspirate din modelul din 2010
„Eu aș fi urmat exact strategia din 2010, deoarece atunci principiul a fost să nu suprasolicităm economia, să evităm supraîncărcarea acesteia. Să vedem cum putem rezolva problema fără a genera șomaj excesiv. La acea vreme, am redus cu 25% salariile pentru toți, dar nu am redus personalul. Reducerea de personal s-a realizat din două surse: prima, nimeni nu putea primi, simultan, salariu și pensie de la stat. Aproximativ 20.000 de persoane din ministere și instituții au plecat în urma acestor restructurări. A doua, la fiecare șapte pensionari, era numit câte un nou angajat. Cu această abordare, am reușit să menținem deficitul bugetar ușor peste nivelul actual”, a explicat Băsescu.
Fostul președinte a mai subliniat că tensiunile din cadrul coaliției generează percepția de instabilitate politică și afectează capacitatea statului de a se împrumuta.
„Aceasta creează impresia de instabilitate politică, lucru nefavorabil pentru România. În această lună, au încercat de câteva ori să obțină finanțare de la bănci. Niciun creditor nu a fost de acord să acorde împrumuturi la o dobândă acceptabilă. Situația devine absurdă, pentru că nu poți cere băncilor să-ți ofere fonduri cu o dobândă de 4,5%, când inflația este de 10%. Rezolvarea problemei este complicată, mai ales din cauza costurilor dobânzilor. Anul trecut, în 2022, am plătit 10 miliarde de euro doar pentru dobânzi, echivalent cu peste 1.000 km de autostrăzi. În prezent, suma ajunge la 12 miliarde euro, iar în anii următori, aceste costuri vor crește. Eu consider că ar fi util să negociem un acord de prevenire cu Fondul Monetar Internațional, pentru a avea o rezervă financiară la dispoziție în caz de nevoie. Atâta timp cât avem acest acord, nu vom fi în pericol de a intra în incapacitate de plată”, a concluzionat Băsescu.
