Ministrul Apărării, Radu Miruță, a afirmat luni seara, într-o intervenție la B1, că România tratează cu seriozitate amenințările provenite din apropierea graniței, generate de dronele rusești, chiar dacă diferența de costuri între aceste aparate și reacția militară pentru interceptare este semnificativă.
Întrebat despre frecvența alertelor RO-Alert și ridicarea avioanelor F-16, în contextul costurilor ridicate ale intervențiilor, ministrul Apărării a declarat că prioritatea este protejarea populației.
„Siguranța cetățenilor nu poate fi compromisă. Nu la fiecare roi de drone care se apropie de România se trimite oescadă de avioane de vânătoare”, a explicat Miruță.
Radu Miruță a spus că deciziile sunt luate în funcție de mai mulți factori, inclusiv traiectoria dronelor și riscurile pentru cetățeni.
„În funcție de traiectoria dronei și de raza de acțiune a dispozitivului, decidem dacă se trimit avioane de vânătoare, elicoptere sau dacă nu se face nicio intervenție.”, a menționat ministrul.
Ministrul a subliniat că sunt situații în care intervenția aeriană este necesară, chiar dacă dronele nu pătrund în spațiul aerian românesc.
„Există cazuri în care, pentru asigurarea securității cetățenilor, se justifică ridicarea avioanelor de vânătoare. Chiar și astăzi, s-au trimis două F-16, care au survolat, dar nu au interceptat dronele, apoi s-au retras”, a precizat Miruță.
El a menționat că majoritatea dronelor provin din infrastructura din Ucraina, în special porturile de la Dunăre, iar riscul ca acestea să se îndrepte spre teritoriul României nu poate fi neglijat.
„De cele mai multe ori, dronele vin perpendicular pe spațiul aerian românesc. Scopul lor este de a exploda în jurul porturilor ucrainene de la Dunăre, situate pe malul celălalt al fluviului. Nu putem sta cu mâinile în buzunar”, a explicat oficialul.
Radu Miruță a afirmat că decizia de a doborî dronele rusești depinde de riscurile colaterale implicate.
„Dacă doborârea dronei poate pune în pericol populația sau proprietățile, evident că nu va fi realizată. Dacă costurile sunt extrem de ridicate și nu există riscul afectării unor zone locuite, se ia în considerare o altă decizie”
„Există situații în care, din cauza reliefului, nu putem avea apărare antiaeriană la sol pe întregul segment al graniței, de 649,5 kilometri, situație valabilă și pentru Polonia sau alte state”
În acest context, autoritățile române își concentrează resursele pe protejarea zonelor populate, în special din Delta Dunării, afirmă Miruță.
„Ne focalizăm eforturile pe asigurarea securității în regiunile dens populate din Delta Dunării, unde până acum au fost înregistrate rezultate pozitive”, a declarat oficialul într-o intervenție.
