Datele BNR pentru februarie 2026 indică o economie în creștere nominală, însă afectată de inflație. Creditele acordate populației au crescut cu aproape 10%, companiile s-au împrumutat în valută, iar statul a continuat să se finanțeze agresiv de la bănci, conform datelor publicate de Banca Națională a României.
Politica monetară se confruntă cu provocarea vitală de a evita o agravare a inflației prin creșterea ratei dobânzii, în ciuda presiunilor inflaționiste, dar și de a preveni escaladarea costurilor în contextul unui mediu financiar caracterizat de riscuri multiple.
Indicatorii monetari publicați de BNR reflectă o situație duală: creșteri semnificative, stagnare sau scădere în cifre reale. Masa monetară totală — adică totalitatea banilor din economie în toate formele — a ajuns la aproape 790 miliarde de lei, în creștere cu 7,1% față de anul precedent, dar în scădere cu 2% în termeni reali, ajustat pentru inflație.
Românii accesează mai multe credite
Un aspect remarcabil din raportul BNR este creșterea creditelor în lei acordate populației cu 9,9% față de februarie 2025, indicând faptul că gospodăriile românești au contractat credite semnificativ mai mari decât acum un an, pentru locuințe, mașini sau nevoi personale. Soldul total al creditelor neguvernamentale, incluzând creditele populației și ale companiilor private, a depășit 449 de miliarde de lei.
Deși creșterea nominală de 6,8% față de anul anterior pare rezonabil, impactul inflației diminuează această creștere în termeni reali, unde creditele au înregistrat o scădere de 2,3%. Astfel, volumul real de resurse financiare din economie s-a diminuat, chiar dacă sumele în lei au crescut.
Companiile preferă valută cu dobânzi mai mici și se împrumută în valută
O tendință îngrijorătoare apare din structura creditelor corporative: împrumuturile în lei ale companiilor au scăzut cu 5,5% față de februarie 2025, semn că firmele evită finanțarea în moneda națională, probabil din cauza dobânzilor ridicate menținute de BNR pentru combaterea inflației. În același timp, creditele în valută al firmelor au crescut cu 18,4% față de anul anterior.
Acest fenomen are la bază o logică simplă: dobânzile în euro sunt mai mici decât cele în lei. Totuși, această preferință implică un risc: dacă leul se depreciază, datoriile firmelor în lei vor crește automat, fără ca acestea să fi luat noi împrumuturi.
Statul, principalul împrumutător: cu 11% mai mult față de anul trecut
Un aspect notabil din datele BNR este creșterea creditului guvernamental acordat de bănci, cu 11,3% față de februarie 2025, totalizând aproape 275 miliarde de lei. În termeni reali, această creștere este de 1,8%, indicând că statul a absorbit o finanțare reală mai mare de la sistemul bancar.
Aceasta sugerează că băncile au încheiat împrumuturi către stat într-un ritm aproape dublu față de cel de până acum către sectorul privat, de 6,8%. Efectul se manifestă indirect: pe măsură ce statul absoarbe resurse financiare, rămân mai puține pentru companii și cetățeni, fenomen cunoscut ca „evacuarea sectorului privat”.
Nemulțumirea românilor: economii nominale, dar în realitate, pierderi de valoare
Depozitele totale ale românilor și companiilor la bănci au atins aproape 669 miliarde de lei, în creștere cu 6,7% față de anul trecut. Deși pare o evoluție pozitivă, în raport cu inflația, acestea au înregistrat o scădere reală de 2,4%, ceea ce înseamnă că valoarea reală a economiilor a diminuat.
În plus, depozitele în valută au crescut cu 11,7% față de februarie 2025, aproape dublu față de ritmul celor în lei (4,6%). Se observă preferința populației și a firmelor pentru economii în euro, reflectând o prudență crescută față de moneda națională, având în vedere deficitul bugetar și incertitudinile geopolitice regionale.
Depozitele gospodăriilor în lei au crescut cu 1,4% de la începutul anului și cu 6,7% față de anul anterior, însă această creștere nu este suficientă pentru a compensa inflația, diminuând puterea de cumpărare a resurselor strânse.
Analiza situației generale
Contextul din februarie 2026 indică o economie în creștere nominală, dar stagnare sau contracție în termeni reali. Populația are un voumt mai mare de credite, companiile preferă finanțarea în valută și evită creditarea în lei, iar statul absoarbe o parte considerabilă din resursele sistemului bancar. În același timp, depozitele în lei sunt în creștere, dar și în valută, ceea ce demonstrează o încredere fragilă în moneda națională.
În același timp, BNR menține o politică monetară relativ restrictivă pentru a controla inflația. Dilema principală rămâne aceea a stabilirii unui echilibru: dacă se relaxează prea devreme, inflația ar putea redevini agresivă; dacă menține dobânzile ridicate prea mult, impactul asupra economiei reale poate fi negativ.
