Justificările privind măsurile pe piața carburanților pe care Guvernul Bolojan intenționează să le implementeze joi prin ordonanță de urgență evidențiază că „vor conduce la o reducere maximă de 50 de bani pe litru de combustibil, fiind nesemnificative la prețuri peste 10 lei/litru și ne vor împiedica să oprească în mod eficient creșterea prețurilor continuu”, atenționează Consiliul Economic și Social în avizul său negativ atribuit miercuri acestui act normativ. Avizul CES este obligatoriu pentru adoptarea unui act legislativ, însă are doar caracter consultativ.
Într-un document de 13 pagini, Consiliul Economic și Social (CES) justifică avizul nefavorabil referitor la proiectul de ordonanță de urgență anunțat de Guvernul condus de Ilie Bolojan pentru adoptare în ședința de joi, 26 martie.
Plafonările conduc la creșteri de prețuri pentru alte produse
Consiliul Economic și Social (CES), care include reprezentanți ai patronatelor, sindicatelor și societății civile, este o instituție consultativă ce facilitează dialogul cu Guvernul în privința măsurilor legislative adoptate.
În esență, CES reprezintă „vocea” societății civile organizate în procesul legislativ, asigurând că deciziile politice țin cont de realitățile din teren. Avizele sale sunt obligatorii, dar au doar caracter consultativ.
CES consideră că măsurile de plafonare prevăzute în proiectul de ordonanță ridică probleme semnificative de principiu și de aplicabilitate.
„În mod general, atragem atenția că, în forma propusă, prin stabilirea unui plafon pentru adaosul comercial la benzină, motorină și materiile prime folosite, proiectul încalcă principiile fundamentale ale economiei de piață, intervenind excesiv în funcționarea mecanismelor economice. Acest sistem de plafonare, dezvoltat ca un instrument de urgență în situații de criză, exercită o presiune disproporționată asupra operatorilor economici”, evidențiază avizul.
De asemenea, măsura nu ia în considerare realitățile economice și costurile fluctuante de operare, influențate de factori externi, înlocuind mecanismele de formare a prețurilor cu decizii administrative.
Experiențele din alte țări, inclusiv la nivel național, arată că plafonările pot genera disfuncționalități semnificative și chiar creșteri de prețuri la alte categorii de produse, afectând, în final, consumatorii pentru care statul pretinde că acționează în protecția lor, avertizează CES.
Evoluția prețului la pompă al combustibililor este puternic influențată de fluctuațiile cotațiilor petrolului internațional, influențată în prezent de o situație geopolitică complicată, cu riscuri de afectare a ofertei pe termen lung.
„Implementarea plafonării adaosului comercial, combinată cu instabilitatea prețurilor la petrol, creează o vulnerabilitate crescută pentru sectorul de producție al combustibililor, care s-ar putea confrunta cu costuri operaționale crescute sau dificultăți în aprovizionare, afectând aprovizionarea generală a economiei”, subliniază organismul.
Nu aduce beneficii reale pentru consumatori și firme
Măsura de plafonare a marjei comerciale nu corespunde obiectivului declarat de protecție a consumatorilor și nu generează o reducere efectivă a prețurilor la benzină și motorină, susține CES.
„Fără mecanisme economice clare și funcționale, intervenția propusă are impact limitat sau chiar contrar, fără a aduce beneficii concrete pentru consumatori sau mediul de afaceri”, afirmă avizul.
De asemenea, CES evidențiază faptul că măsura nu este suficient fundamentată din punct de vedere economic și nu include o analiză adecvată a efectelor asupra întregului lanț valoric, ceea ce poate duce la dezechilibre majore, disfuncționalități de aprovizionare și dificultăți operaționale pentru companii.
Estimare a reducerii prețului de până la 50 de bani pe litru
CES estimează că, dacă Guvernul adoptă măsurile proiectului de ordonanță, prețul carburanților ar putea fi redus cu până la 50 de bani pe litru.
„Măsurile propuse vor conduce la o scădere maximă de 50 de bani pe litru, fiind nesemnificative la prețuri peste 10 lei/litru și incapabile să stopeze în mod durabil creșterea prețurilor”, afirmă CES.
„Dat fiind că statul colectează aproximativ 60% din prețul carburanților sub formă de taxe, se recomandă o reducere temporară a acestor taxe proporțional pe întregul lanț de formare a prețului (inclusiv către producători și distribuitori), ceea ce ar avea un impact semnificativ pentru economie și populație”, explică organismul.
Riscul falimentelor, crizei de combustibili și raționalizarea
CES avertizează că prețul barilului de petrol a atins maximul ultimilor cinci ani în martie 2022 (130-139 de dolari pe baril), însă taxele percepute de stat erau mai mici decât aceste niveluri.
„Limitarea unilaterală a adaosului comercial cu 50% pentru rețea va conduce la încetarea activității unor distribuitori, provocând o criză de combustibili și eventual raționalizare, mai ales în condițiile în care România acoperă aproape integral producția internă de benzină și, doar pentru motorină, recurge la importuri”, avertizează CES.
De asemenea, CES recomandă reluarea urgentă a activității rafinăriilor, care au fost oprite din diverse motive.
Întărirea rolului sectorului privat
CES constată că efortul de depășire a crizei prețurilor pentru carburanți nu implică o solidaritate între sectorul privat și cel de stat.
„Prin acest proiect, numai operatorii economici sunt obligați să reducă adaosul comercial, fără măsuri echivalente din partea statului, precum reducerea accizei sau TVA-ului”, adaugă CES.
„De exemplu, Italia a redus acciza pentru benzină și motorină cu 25 de cenți/litru, și la GPL cu 12 cenți/litru”, menționează organismul.
CES subliniază, de asemenea, că nu există nicio evaluare a impactului limitării adaosului comercial la 50% asupra prețurilor carburanților.
„Proiectul prevede plafonarea adaosului pentru întreaga perioadă a crizei la cel mult 50% față de media practică anului 2025, fără a include o analiză a reducerii prețurilor”, avertizează cel mai înalt organism consultativ.
De asemenea, nu sunt regulate eliminarea impozitului suplimentar pe cifra de afaceri pe durata crizei și impactul asupra prețului final al carburantului, precum și rambursarea accizei în industria alimentară, ceea ce influențează costurile produselor de la raft.
Reducerea componentei bio din benzină de la 8% la 2% poate genera sancțiuni
CES semnalează că derogarea introdusă pentru reducerea pragului de amestec bioîn benzină de la 8% la minimum 2% în timpul crizei este incompatibilă cu normele europene, fiind prevăzută în Directiva RED III privind energia regenerabilă, transpusa prin OUG nr. 80/2018.
„O derogare unilaterală, chiar temporară, necesită justificare solidă, notificare către Comisia Europeană și o evaluare de impact, altfel riscând încălcarea regulamentelor UE și inițierea unei proceduri de infringement”, avertizează CES.
Impactul negativ asupra mediului atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu, precum și riscul de destabilizare a sectorului bioetanol și biodiesel generat de reducerea cererii interne, pot duce la pierderea locurilor de muncă și creșterea dependenței de importuri.
Avizul CES, exprimat miercuri, a fost negativ, din cele 37 de voturi, 34 fiind împotrivă, 2 favorabile cu observații și 1 favorabil.
