Blocuri rezidențiale în București. Fotografie: Cristina Ionescu | Dreamstime.com
În ultimul an, s-au finalizat puțin peste 60.000 de locuințe, cu peste 10.000 mai puține decât în anul precedent, a comunicat miercuri Institutul Național de Statistică. Reducerea construcției de locuințe s-a observat în toate regiunile: București-Ilfov (-863 locuințe), Sud-Est (-551), Sud-Vest Oltenia (-415), Centru (-396), Nord-Est (-285), Vest (-205), Nord-Vest (-140) și Sud-Muntenia (-131).
Lipsa locuințelor, care a contribuit la speculația imobiliară din criza anterioară, ar fi trebuit să determine o creștere a ofertei. Mai ales că țara dispune de unul dintre cele mai vechi stocuri de locuințe din Europa.
Mai puțin de un sfert din locuințe au fost construite după 1990, iar suprafața medie locuibilă a unui spațiu rezidențial nu depășește 41 mp, fiind mult mai mică decât media UE de 90,1 mp. Vârsta la care tinerii părăsesc locuința părintească crește, depășind 27,7 ani, ceea ce accentuează problema supraaglomerării locuințelor.
Aproape 45% din locuințele existente au fost construite înainte de 1970, potrivit datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.
În județele Teleorman, Arad și Giurgiu, ponderea locuințelor pre-1970 este de 60%. Cele mai puține locuințe vechi se regăsesc în București, Ilfov și Iași.
Ponderea locuințelor moderne este cea mai ridicată în Ilfov și Iași (aproape 60% și respectiv 35%).
Înlocuirea fondului de locuințe cu unități moderne și confortabile este un proces lent, influențat de factorii economici. Raportul dintre locuințele recent finalizate și totalul de construcții este sub 5%.
Există un surplus aparent de locuințe, dar acesta nu contribuie neapărat la oferta imobiliară. Multe familii dețin mai multe proprietăți, în timp ce datele statistice arată că un număr de circa 1,5 milioane din cele 10 milioane de locuințe sunt nelocuite. Factorul economic poate determina achiziționarea suplimentară de imobile, fie pentru familii, fie pentru realizarea unui venit din închiriere.
În orașe, 9 din 10 familii au băi și grupuri sanitare în interiorul locuinței. În mediul rural, situația este diferită. Din cinci case, trei au toalete la exterior, iar două prezintă probleme de igienă sau uzură.
Uzura fizică și morală a locuințelor construite în anii ’60 va deveni o problemă tot mai acută în viitor. Depopularea țării va atenua presiunea, dar cererea va rămâne ridicată în marile orașe (București, Timișoara, Cluj, în special).
