Agenția de evaluare financiară S&P Global Ratings a confirmat vineri calificativele pentru datoria pe termen lung și scurt a României, la „BBB minus/A-3”, menținând și perspectiva negativă.
Potrivit agenției de rating, în ciuda reducerii ritmului de creștere economică și a impactului războiului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor energetice, coaliția guvernamentală de la București va avansa în aplicarea măsurilor fiscale planificate pentru reducerea deficitului bugetar la 5,5% din PIB până în 2027, față de 9,4% din PIB în 2024.
„Deși partidele din coaliție nu sunt unanime în privința anumitor măsuri specifice, cele mai restrictive politici fiscale, precum creșterea TVA și majorarea pensiilor sau salariilor din sectorul public, sunt deja implementate. Se estimează că economia României va urmări o stagnare aproape completă în 2026, din cauza consolidării fiscale, scăderii salariilor reale și creșterii prețurilor la energie, exercitând o presiune asupra consumului privat”, arată S&P.
Scala de classificare S&P
AAA – cel mai înalt nivel de rating, risc de credit minim.
AA+, AA, AA− – capacitate very mare de plată, risc foarte scăzut.
A+, A, A− – bună capacitate de rambursare, dar mai sensibilă la şocuri.
BBB+, BBB, BBB− – ultimul nivel de calificare pentru investiții, aproape de categoria „junk”.
BB+, BB, BB− – risc crescut, vulnerabilitate sporită în fața dificultăților.
B+, B, B− – risc semnificativ, dependență de condiții favorabile pentru menținere.
CCC+, CCC, CCC− – probabilitate ridicată de dificultăți de plată.
CC – risc critic de default.
C – aproape de incapacitate de plată.
D – incapacitate de plată (default).
Fiecare rating poate avea o perspectivă: pozitivă, stabilă, negativă sau în revizuire.
S&P oferă clasificări publice, private și confidențiale, în funcție de tipul emisiunii și nevoile clientului.
În fiecare joi dimineață, analistul Dan Popa transmite newsletterul Economix. Pentru cei interesați de economie, finanțe personale sau comportament, se poate abonat aici la newsletterul EconoMix.
„Riscurile de implementare ale consolidării fiscale a României vor rămâne ridicate în anii următori”
„Guvernul de coaliție format din patru partide continuă să ia măsuri pentru consolidarea deficitului bugetar accentuat – prin creșteri de impozite și reducerea salariilor și pensiilor”, indică agenția de rating în comunicat. Se preconizează reducerea deficitului bugetar general la 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% în 2027, de la 7,7% în 2025.
Ratingul prognozează o creștere economică de doar 0,25% în acest an și o medie de 2,5% în perioada 2027-2029, fiind influențată de deficitul slab și de veniturile din fonduri UE, care vor atinge un vârf de circa 3% din PIB în 2026.
Estimarea S&P de bază presupune că efectele conflictului din Orientul Mijlociu vor fi gestionabile, reflectând o dependință relativ redusă de importurile de energie. Totuși, prognozele privind inflația și deficitul de cont curent pentru 2026 și 2027 au fost revizuite în sus.
Perspectiva negativă indică faptul că, „în ciuda eforturilor, riscurile de implementare pentru consolidarea finanțelor publice rămân ridicate în următorii ani”.
De asemenea, vulnerabilitatea economică a României la riscurile externe sporite, precum fluctuațiile pe piețele energetice globale, devine mai evidentă, conturile fiscale fiind sub presiune, iar pozițiile balanței de plăți și rezultatele fiscale fiind afectate.
Scenariul negativ
„Calitatea ratingului nostru poate scădea în următorii doi ani dacă traiectoria consolidării fiscale a României deviază semnificativ de la așteptări”, avertizează specialiștii S&P.
Acest lucru se poate întâmpla dacă măsurile fiscale nu sunt suficiente sau dacă o creștere economică slabă reduce eficiența acestora. Întârzierile în plata fondurilor UE vor agrava presiunile asupra finanțelor publice.
De asemenea, o retrogradare poate fi luată în considerare dacă presiunile externe se intensifică, precum o perturbare severă a pieței energetice din cauza războiului din Orientul Mijlociu, afectând prognozele inflației și rezultatele fiscale ale României.
Scenariul pozitiv
Perspectiva poate fi schimbată în stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României vor fi reduse semnificativ, susținute de o redresare economică robustă.
Justificare
Chiar dacă creșterea economică desacționează, iar prețurile combustibililor sunt influențate de conflictul din Orientul Mijlociu, S&P anticipează că guvernul român va avansa în implementarea măsurilor fiscale pentru reducerea deficitului bugetar la 5,5% din PIB până în 2027, comparativ cu 9,4% în 2024.
Un punct slab al finanțelor publice este intenția de a reduce datoria publică netă sub 3% din PIB, conform cerințelor Tratatului de la Maastricht, însă această țintă va rămâne peste 2030. Raportul datorie-PIB va avea o traiectorie ascendentă, depășind 65% până la sfârșitul deceniului.
Conflictul din Orientul Mijlociu și impactul său asupra aprovizionării energetice mondiale, precum și creșterea prețurilor, reprezintă un alt factor de risc pentru gospodăriile românești, în condițiile în care consolidarea fiscală, deprecierea salariilor reale și creșterea prețurilor la energie vor exercita presiuni asupra consumului privat.
Se estimează o inflație medie de 7,25% pentru 2026, ajustată cu 0,75 puncte procentuale față de prognoza anterioară din cauza creșterii costurilor energiei. Inflația va atinge un vârf de circa 10% în trimestrul al doilea, influențată de prețurile la petrol și gaze. Creșterea prețurilor la importuri menține deficitul de cont curent ridicat în 2026, în ciuda stagnării importurilor reale, având în vedere reducerea consumului privat. Dependenta de importurile de energie, de aprox. 30%, rămâne printre cele mai scăzute din UE.
Perspectiva balanței de plăți a României se stabilizează. Intrările semnificative de fonduri din UE și investițiile externe vor acoperi majoritatea deficiților de cont curent, care vor rămâne ridicate până în 2026-2027. Fluxul constant de fonduri UE susține previziunile de creștere pe termen scurt și mediu, iar creșterea economică medie va reveni la 2,5% în perioada 2027-2029.
Deși măsurile fiscale pentru 2026 sunt clar anunțate, autoritățile nu au specificat planuri concrete pentru perioada următoare. În plus, România continuă să fie în procedură de deficit excesiv, conform regulilor UE, din 2020.
Îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale este esențială pentru consolidarea fiscală. La 30%, deficitul de TVA al României este cel mai ridicat din UE, iar guvernul plănuiește creșterea veniturilor prin eficientizarea administrației fiscale pe termen mediu.
Tendința de disipare a inflației din România a fost întreruptă de presiunile inflaționiste din începutul anului 2026, inflația atingând 8,3% în februarie, măsurată prin indicele armonizat. Se estimează că va atinge un vârf de 10% în trimestrul al doilea, din cauza creșterii prețurilor la petrol și gaze. Deși se așteaptă o diminuare graduală în trimestrul al treilea, asteptările inflaționiste ridicate și efectele indirecte ale prețurilor materiilor prime continuă să fie riscuri semnificative. Este anticipată o inflație medie de 7,25% pentru 2026, ajustată în creștere cu 0,75 puncte procentuale pentru impactul creșterii prețurilor la energie.
Sectorul bancar din România este majoritar controlat de investitori străini și finanțat în mare parte din depozite interne; acesta reprezintă un risc limitat pentru economia țării. Rata creditelor neperformante este în categoria de risc scăzut, potrivit Autorității Bancare Europene, în ciuda unei creșteri marginale. Profitabilitatea băncilor a scăzut ușor din septembrie 2025 față de vârful din 2023. Ratele de capital și lichiditate rămân solide, peste media din Europa Centrală și de Est. Creditele pentru sectorul privat sunt în jur de 22% din PIB, indicând o intermediere financiară redusă. Expunerea semnificativă a sectorului bancar către credite pentru construcții și imobiliare, creșterea debtului companiilor și creditele în valută pot testa stabilitatea sectorului dacă riscurile materializează.
