Majoritatea românilor consideră că digitalizarea este avantajoasă, însă implementarea sa diferă semnificativ între sectorul privat și cel public, conform unui studiu realizat de Edge Institute.
Un studiu amplu, realizat de Ipsos și Edge Institute, relevă o atitudine pozitivă față de digitalizare în rândul românilor, însă implementarea acesteia se confruntă cu provocări. Astfel, 59% dintre respondenți consideră digitalizarea benefică, iar 52% cred că aceasta influențează pozitiv calitatea vieții.
„Cu toate acestea, aproape jumătate dintre participanții la studiu consideră că administrația publică se află semnificativ în urma sectorului privat, evidențiind necesitatea unei accelerări rapide a transformării digitale în instituțiile statului”, afirmă noul organism, compus din experți din diverse domenii, printre care: Elisabeta Moraru (director Google România), Iulian Stanciu (președinte executiv eMAG), Sergiu Manea (CEO Banca Comercială Română), Mihai Matei (CEO ESSENSYS Software), Oleg Roibu (director juridic eMAG Group), Radu Ilinof (director strategie digitală), Răzvan Rughinis (co-fondator Innovation Labs România), Robert Berza (director executiv Edge Institute), Bogdan Axinia (director general eMAG Ventures), Cosmin Alexandru (co-fondator The Entrepreneurship Academy), Diana Stafie (fondator futureStation), Dragoș Stanca (fondator UPGRADE 100), și Victor Guzun (partener general Guzun Consulting).
Președintele eMag despre digitalizarea sectorului public
În cadrul evenimentului de lansare, Iulian Stanciu, președinte executiv eMAG și membru al consiliului Edge Institute, a subliniat necesitatea ca statul să prioritizeze nevoile cetățenilor, și nu doar eficiența administrativă. El a oferit exemplul structurii de ordonare a produselor de pe platforma eMAG, având la bază nevoile și cerințele utilizatorilor.
„La eMAG, algoritmul ordonează produsele în funcție de probabilitatea vânzării, nu de profitul maxim. În acest fel, se asigură satisfacerea cerințelor clienților (prețuri accesibile, reduceri, livrare rapidă). Statul, în schimb, a concentrat eforturile pe servicii cu o rentabilitate imediată pentru buget, neglijând cele cu o utilizare și impact mai mare asupra cetățenilor”, a explicat Stanciu.
Stanciu a anticipat rolul Edge Institute în comunicare directă cu factorii de decizie politică, pentru includerea perspectivelor cetățenilor în procesul de digitalizare.
„Este necesară o colaborare cu autoritățile locale, în special cu primăriile mari, pentru o implementare eficientă și vizibilă a proceselor digitale, ce reflectă un consens din sectorul privat, academic și din alte țări”, a mai spus acesta.
Printre factorii care împiedică implementarea unor procese digitale eficiente, Stanciu a identificat lipsa voinței politice și a unei perspective pe termen lung a autorităților.
„Prioritățile pe termen scurt ale autorităților, cum ar fi mandatele scurte, pot îngreuna stabilirea unor strategii pe termen lung. Necesitatea unor rezultate rapide poate limita abordările strategice necesare unei transformări ample și sustenabile.”, a adus ca exemplu Stanciu.
„Prin urmare, trebuie să promovăm un dialog social privind importanța digitalizării și să asigurăm o continuitate în politici, pentru ca eforturile întreprinse să ducă la rezultate pe termen lung.”, a concluzionat Stanciu.
„Transparența este esențială în contextul digitalizării. Transparența asupra datelor, controlul cetățenilor asupra propriilor date și posibilitatea de a monitoriza accesul la aceste date sunt crucial pentru o digitalizare de succes.”, a mai precizat acesta.
Utilizarea internetului în rândul românilor: informare, divertisment și servicii, dar și îndoieli
În ciuda dorinței românilor pentru servicii publice digitale, studiul evidențiază îngrijorări semnificative.
O majoritate a respondenților consideră că tehnologiile digitale ar putea facilita supravegherea cetățenilor de către stat, iar o proporție semnificativă se declară ingrijorati de utilizarea datelor personale incorectă de catre mari companii tehnologice. Aceste aspecte subliniază necesitatea unor măsuri clare de protectie a datelor.
Studiu identifica ca bariere principiale lipsa competențelor digitale, pregătirea insuficientă a angajaților din sectorul public si corupția/interese politice. Accesul la serviciilor digitale este dificil pentru o parte a populației. Mulți cetățeni nu accesează platformele digitale, se tem de furtul datelor sau întâmpină dificultăți tehnice.
Românii utilizează internetul în principal pentru comunicare socială, divertisment și servicii legate de activități financiare. Educația online este mai puțin solicitată.
Serviciile publice digitale dorite de români
Majoritatea românilor preferă metodele tradiționale de învățământ, dar și gradul de alfabetizare digitală este la un nivel modest. Românil au interes ridicat pentru platforme digitale în domeniul fiscal, al documentelor și al programelor medicale.
Identificat ca prioritate digitalizarea plății taxelor si impozitelor, urmând obținerea documentelor și programele medicale.