Reprezentanți de rang înalt în domeniul financiar global se vor reuni în Washington în săptămâna următoare, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, care a detonat un al treilea șoc maj de la pandemia de COVID-19 și invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, conform Reuters, preluat de Agerpres.
În ultimele zile, mai mulți oficiali ai Fondului Monetar Internațional și ai Băncii Mondiale au avertizat că vor revizui în scădere estimările privind creșterea economică globală, dar vor crește previziunile referitoare la inflație, din cauza războiului, avertizând că piețele emergente și țările în curs de dezvoltare vor fi cele mai afectate de majorarea prețurilor la energie și de perturbarea lanțurilor de aprovizionare.
Înainte de izbucnirea conflictului din Iran pe 28 februarie, cele două instituții anticipau o îmbunătățire a previziunilor, considerând că economia globală este rezistentă, chiar și în condițiile tarifelor vamale suplimentare impuse de președintele SUA, Donald Trump. Totuși, conflictul din Iran a generat mai multe șocuri ce vor influența negativ creșterea economică și controlul inflației.
Creștere economică redusă și inflație în creștere
Scenarioul de bază al Băncii Mondiale indică o creștere de 3,65% a economiilor emergente și în curs de dezvoltare până în 2026, în scădere față de estimarea de 4% din octombrie, iar dacă războiul va continua, această cifră ar putea scădea până la 2,6%. Inflația în aceste țări este estimată să atingă 4,9% în 2026, față de previzionarea anterioară de 3%, eventual ajungând până la 6,7% în cel mai rău scenariu.
De asemenea, FMI a avertizat săptămâna trecută că aproximativ 45 de milioane de persoane ar putea intra în stare de insecuritate alimentară acută dacă conflictul va persista și va perturba aprovizionarea cu resursele esențiale.
FMI și Banca Mondială se mobilizează pentru a sprijini țările vulnerabile în fața crizei, în condițiile în care nivelurile datoriilor publice ating alte recorduri, iar bugetele sunt sub presiune. FMI anticipează solicitări suplimentare de ajutor de urgență în valoare de 20 până la 50 de miliarde de dolari pentru țările cu venituri mici și importatoare de energie. La rândul lor, Banca Mondială poate mobiliza circa 25 de miliarde de dolari prin instrumente de intervenție rapidă, fiind capabilă să aloce până la 70 de miliarde de dolari în șase luni, dacă situația o impune.
„Un șoc asupra sistemului”
Cu toate acestea, economiile mondiale îndeamnă guvernele să aplice măsuri temporare și moderate pentru a atenua impactul creșterii prețurilor asupra cetățenilor, deoarece măsurile mai ample ar putea alimenta inflația. „Autoritățile au experiență cu crize anterioare”, a declarat președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, apreciind eforturile pentru controale fiscale și monetare care au sprijinit economiile în trecut. Însă, el avertizează că „aceasta este o șocare a sistemului”.
Provocarea actuală pentru țările lumii constă în menținerea unui echilibru dificil între gestionarea inflației, stimularea creșterii economice și asigurarea creării a suficiente locuri de muncă pentru cei 1,2 miliarde de tineri care vor accede la forța de muncă până în 2035 în statele în curs de dezvoltare.
Totodată, FMI și Banca Mondială se confruntă cu un peisaj global schimbat, marcat de tensiuni crescute între Statele Unite și China, principalele economii ale lumii, iar Grupul celor 20 de state economice majore întârzie să ofere un răspuns coordonat.
Estimări privind un impact global sporit
Mary Svenstrup, fost oficial de rang înalt în cadrul Trezoreriei SUA și actual la Centrul pentru Dezvoltare Globală, a subliniat că multe economii emergente și în curs de dezvoltare se confruntă cu situații mai precare decât acum câțiva ani, fiind mai vulnerabile din cauza datoriilor sporite și a rezervelor financiare reduse.
„Această criză trebuie să fie un catalizator pentru reconsiderarea modului în care FMI sprijină țările vulnerabile, recunoscând că vom vedea mai multe șocuri globale. Nu putem cere acestor țări să sacrifice creșterea și dezvoltarea pentru a reface rezervele”, a afirmat Svenstrup.
De asemenea, a recomandat ca țările să implementeze reforme mai ambițioase dacă beneficiază de fonduri suplimentare, putând include un sprijin financiar mai mare din partea instituțiilor internaționale, însoțit de programe de reforme și, eventual, de reducerea semnificativă a nivelului datoriilor.
