În anul 2025, numărul insolvențelor a crescut cu aproape 300 față de 2024, conform unui studiu Coface.
Deși documentul nu le leagă direct de conflictele din Orientul Apropiat, studiul evidențiază cauze precum politicile restrictive, în special cele fiscale și monetare, influențate de o situație geopolitică marcată de incertitudine.
Raportul indică în două sectoare, construcții și farmaceutice, întârzieri în plățile din partea statului. „Sectorul construcțiilor se confruntă cu riscuri semnificative de lichiditate din cauza întârzierilor de plată ale autorităților. Impactul asupra fluxului de numerar al operatorilor locali a fost potențat în 2025 de scăderea comportamentului de plată al Statului în domeniul farmaceutic”, notează autorii raportului.
Sectorul „Comerț” a înregistrat cel mai mare număr de insolvențe, respectiv 1.844 de cazuri, cu o scădere de 4% față de anul anterior.
Creșterea insolvențelor încetinește: +3,84% în 2025 (7.553 cazuri), comparativ cu +9,38% în 2024, deși nivelul rămâne la cel mai înalt nivel din ultimii șapte ani.
Peste 90% dintre firmele insolvente au avut cifre de afaceri sub 0,5 milioane euro sau nu au depus bilanțul pentru 2024, ceea ce indică un impact economic și social relativ redus.
Din ce în ce mai multe companii mari optează pentru concordatul preventiv în locul insolvenței: 221 de proceduri de concordat în 2025 față de 96 în 2024, iar 8 din 11 firme cu peste 50 de milioane euro cifră de afaceri preferă concordatul.
Anul 2025 înregistrează cel mai mare număr de înmatriculări de firme din ultimii ani, totalizând 153.425, în creștere cu 23% față de 2024, în special în București, Ilfov, Cluj și Timiș.
Numărul radierilor rămâne stabil, cu 83.232, aproape la nivelul anului anterior, indicând o consolidare a mediului antreprenorial.
2025 aduce cel mai ridicat număr de insolvențe din ultimii șapte ani, atingând 7.553, cu recorduri în noiembrie și decembrie, semnalând o deteriorare bruscă a lichidității spre sfârșitul anului, conform studiului Coface.
Numărul firmelor mari insolvente (cu o cifră de afaceri peste 0,5 milioane euro) atinge maximele ultimilor șapte ani, având potențial de efect de domino asupra angajaților și lanțurilor de aprovizionare.
Suma refuzată la plată prin cecuri și alte instrumente este la cel mai ridicat nivel din acea perioadă, semnalând presiuni asupra fluxului de numerar.
Macrocontextul evidențiază o creștere economică de doar 0,6% în 2025, fiind anticipată o recesiune tehnică în a doua parte a anului, deficitul ESA fiind încă excesiv (8,2% din PIB, deși în scădere față de 9,3% în 2024), iar inflația atingând 9,7%. Datoria publică depășește 60% din PIB, peste pragul Maastricht.
Factori precum războiul tarifar global, conflictul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu, combinate cu măsuri fiscale restrictive și liberalizarea energetică, împing economia în recesiune tehnică și exercită presiune suplimentară asupra firmelor mari în special.
„Criza comercială globală a introdus un mediu economic instabil, determinând o reconfigurare a relațiilor comerciale internaționale, cu accent tot mai mare pe protecționism și repatrierea producției industriale”, afirmă Tiberiu Chesoi.
Impactul asupra economiei europene a fost semnificativ, principalele provocări fiind tarifele americane, redirecționarea exporturilor chinezești spre Europa și conflictul din Ucraina. Economia României a resimțit, de asemenea, aceste efecte, având principale parteneriate comerciale cu Germania, Italia și Franța.
Guvernul României a implementat măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, inclusiv majorări ale TVA (de la 19% la 21%), ajustări ale plafonului pentru impozitarea microîntreprinderilor, creșteri ale impozitului pe dividende și taxe suplimentare pentru băncile și operatorii de jocuri de noroc. În plus, s-au majorat accizele la alcool și combustibili.
Creșterea inflației, ajunsă la 9,9% în august 2025, a constituit o provocare pentru mediul de afaceri, trendul ascendent fiind facilitat de liberalizarea prețului energiei și măsurile fiscale din aceeași perioadă, manifestându-se prin presiuni asupra costurilor și profitabilității.
Modificările economice din 2025 au fost influențate de tranziția de la o creștere fiscală nesustenabilă la o dezvoltare mai echilibrată, bazată pe racionalizarea cheltuielilor și consolidare fiscală. Riscul de insolvență sporește mai ales în sectoarele cu lichiditate dependentă de plățile statului, precum construcțiile, dar și în cele afectate de consumul privat și încrederea în viitor.
Majoritatea insolvențelor în 2025 s-au înregistrat în București (1.359), Bihor (661) și Cluj (511). În total, din cele 7.553 insovlențe, Bucureștiul deține 18%, fiind de asemenea și centru pentru cele mai multe înmatriculări (22%) și încetări de activitate, urmat de județele Ilfov, Cluj și Timiș.
Piata de afaceri din România rămâne vibrantă, cu o capacitate importantă de regenerare. În ciuda creșterii numărului de dizolvări și suspendări, un ritm ridicat al înmatriculărilor confirmă potențialul antreprenorial, conform raportului Coface.
Din peste 1,29 milioane de firme active, aproximativ 100.000 sunt SRL, iar 450.244 sunt PFA-uri. În 2025, numărul de radieri a fost de 83.233, apropiat de cel din 2024, cu o creștere de 23% în înregistrări și 22% în dizolvări comparativ cu anul anterior.
În 2026, evoluția economiei românești va continua să fie afectată de inflație peste așteptări, politici fiscale stricte, scăderea consumului privat și factorii geopolitici, influențând mediul de afaceri local.
