Datoria publică globală a ajuns la aproape 94% din PIB-ul mondial în anul 2025 și, dacă tendința actuală se menține, va depăși 100% până în 2029. Acesta reprezintă un nivel atins ultima dată după cel de-al Doilea Război Mondial, conform Monitorului Fiscal publicat recent de FMI. În concluzie, nivelul datoriilor crește constant, iar spațiul de manevră al guvernelor se restrânge semnificativ.
Noul factor de risc: conflictul din Orientul Mijlociu
Declanșarea conflictului în regiune a exercitat o presiune suplimentară asupra fiscalității globale, într-un context deja tensionat. Războiul afectează lanțurile de aprovizionare cu energie, agravează condițiile financiare și determină autoritățile să aleagă între protejarea populației de scumpiri și menținerea spațiului fiscal.
Autorii raportului subliniază că țările importatoare de energie, inclusiv cele sărace, sunt cele mai vulnerabile.
Sua: o problemă majoră
SUA se confruntă cu un deficit bugetar de 7–8% din PIB, deși economia lor funcționează aproape la capacitate maximă, fără un plan clar de reducere a datoriei. Datoria totală este anticipată să atingă 142% din PIB până în 2031.
Pe scurt: Statele Unite cheltuiesc semnificativ mai mult decât încasează, iar legislația fiscală adoptată în 2025 a redus permanent reducerile de taxe, agravând astfel situația pe termen lung.
China: o creștere accelerată a cheltuielilor fiscale
Deficitul general al Chinei s-a extins la aproape 8% din PIB, iar deficitele continue sunt de așteptat să împingă datoria publică către 127% din PIB până în 2031.
China a majorat cheltuielile pentru stimularea consumului intern și sprijinirea sectorului imobiliar, însă creșterea rapidă a datoriei ridică îngrijorări.
Japonia și Europa
Japonia înregistrează progrese datorită creșterii inflației și economiei, însă randamentele obligațiunilor de stat ating niveluri record, ceea ce poate afecta și alte țări.
Europa: 16 state membre ale Uniunii Europene au activat clauze excepționale față de regulile referitoare la deficit pentru a suporta creșterea cheltuielilor de apărare, însă aceste măsuri vor fi dificil de redus ulterior.
Țările sărace: o situație gravă
Printre cele mai vulnerabile state, plățile de dobânzi au atins niveluri istorice comparativ cu veniturile, iar reducerea ajutorului internațional creează goluri financiare greu de acoperit pentru unele națiuni.
Principalele riscuri identificate
- Prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea crește datoria globală cu până la 4 puncte procentuale din PIB.
- Sentimentul politic instabil și protestele sociale reduc ritmul de creștere economică și măresc deficitele.
- Îmbătrânirea populației va duce la creșterea cheltuielilor pentru pensii și sănătate cu aproximativ 3% din PIB până în 2050.
Recomandările Fondului Monetar Internațional
SUA: Este necesar să se implementeze măsuri pentru creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor, inclusiv reformarea programelor sociale majore.
Europa: trebuie să prioritizeze ajustarea cheltuielilor de apărare în contextul îmbătrânirii populației.
China: să continue stimularea consumului pe termen scurt, cu planuri de consolidare fiscală ulterior.
Țările sărace: să-și mobilizeze veniturile interne, în condițiile în care sprijinul extern scade.
Toată lumea: trebuie să evite subvențiile energetice generale și să asigure independența băncilor centrale.
