Conform propunerii legislative, în situațiile în care statul nu mai deține acest prag, precum în cazul Electrica, orice hotărâre care implică modificări de peste 5% din patrimoniul societății va necesita aprobarea explicită a acționarului reprezentând statul român.
„Vom depune două proiecte de lege: unul bazat pe o idee și o structură propusă de profesorul Piperea pentru blocarea achizițiilor ostile ale acțiunilor companiilor deținute majoritar de stat și al doilea, gata astăzi, care limitează deținerile private în societățile cu capital majoritar public.
Companiile de stat din sectoarele de infrastructură critică vor trebui să dețină sau vor obține, acolo unde nu mai este posibil, aprobarea obligatorie a acționarului statului român pentru investiții sau modificări ale patrimoniului care depășesc 5% din valoarea totală a bunurilor.
Astfel, nu va mai fi permis, de exemplu, închiderea rafinăriilor OMV Petrom, a explicat Petrișor Peiu.
Potrivit inițiatorilor, lipsa unor praguri clare a dus la pierdereacontrolului statului asupra unor sectoare strategice, prin diluarea participațiilor în urma majorărilor de capital sau modificărilor acționariatului.
Proiectul nu interzice participarea capitalului privat, însă stabilește reguli stricte. Astfel, investițiile private în companii strategice vor fi permise doar prin majorări de capital social prin emiterea de noi acțiuni sau obligațiuni convertibile în acțiuni.
„Singurele cazuri în care vor fi deschise noi acțiuni private în societățile cu capital majoritar de stat sunt cele în care se va face majorare de capital prin emiterea de noi titluri sau în cazul emisiunii de obligațiuni convertibile în acțiuni.
Astfel, atunci când este nevoie de lichiditate, statul poate emite noi acțiuni pe care le pot achiziționa entități private. Dar, atenție, în proiectul nostru de lege sunt prevăzute două condiții: prima, ca jumătate din acțiunile noi să ajungă la investitori privați, inclusiv cetățeni români, și a doua, ca 30% să fie destinate fondurilor de investiții care dețin peste 90% din activele fondurilor din România, în special fondurile de pensii. Numai în aceste condiții, aceste companii vor putea emite acțiuni noi pentru a atrage lichidități”, a declarat Petrișor Peiu.
Totodată, AUR avansează ideea stabilirii unui prag de două treimi din drepturile de vot pentru stat, considerat esențial pentru adoptarea hotărârilor majore în adunările generale ale acționarilor.
De asemenea, proiectul enunță clar dreptul de veto al statului asupra operațiunilor care afectează peste 5% din patrimoniul companiilor strategice, inclusiv la nivelul filialelor acestora.
Inițiativa legislativă a AUR survine în contextul criticilor formulate în spațiul public privind planurile guvernamentale de listare a unor societăți de stat la bursă.
Reprezentanții AUR consideră că anunțurile recente ale Executivului sunt mai degrabă o campanie de promovare decât o strategie economică solidă.
„Cum a apărut această situație legată de companiile românești? Prin faptul că, până pe 30 iunie 2026, trebuie ratificat un jalon din PNRR – care prevede rezolvarea situației a trei companii în impas și listarea a 15% din acțiunile Hidroelectrica, din cele 80% deținute de stat.”
„Faptul că în doar două luni și zece zile, un vicepremier, plătit de mult timp pentru gestionarea acestor societăți, tratează cu superficialitate această problemă denotă haosul din guvern și modul în care funcționează.”
„Mai mult, lista propusă de guvern include companii deja listate, precum Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica, ceea ce evidențiază lipsa de viziune și strategie”, a adăugat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR.
Susținătorii legii propuse de AUR afirmă că aceasta va avea efecte pozitive asupra economiei, precum creșterea stabilității, consolidarea securității energetice și a infrastructurii de transport, reducerea vulnerabilității la influențele externe și creșterea încrederii investitorilor.
Pe plan social, măsura este o formă de patriotism economic modern, menită să protejeze interesele generațiilor viitoare și să întărească încrederea cetățenilor în stat.
Proiectul urmează să intre în dezbatere parlamentară.
