Finanțarea orașelor verzi și strategia PPP în prim-planul celei de-a doua zile a Summitului TILIA de la Iași

• Ziua a doua a summitului organizat de Fundația IULIUS, în colaborare cu BERD, a fost dedicată soluțiilor concrete pentru dezvoltarea urbană din România și mecanismelor care pot transforma viziunea urbană în realitate
• România este pregătită pentru parteneriate public-privat (PPP), însă nu dispune încă de o structură clară de colaborare care să distribuie responsabilitățile și riscurile – afirmă reprezentant IFC România
• Proiectele de regenerare urbană trebuie să fie complet integrate în infrastructura gestionată de administrație pentru o dezvoltare durabilă pe termen lung – afirmă reprezentant IULIUS

Iași, 24 aprilie 2026: Palatul Culturii din Iași a găzduit, pe 23 și 24 aprilie 2026, prima ediție a TILIA – Summitul Ideilor și Leadership-ului în Acțiune – eveniment de amploare organizat de Fundația IULIUS în colaborare cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), reunind zeci de participanți – primari, arhitecți, urbanisti, reprezentanți ai instituțiilor financiare internaționale, mediului de afaceri, universităților și societății civile.

După prima zi dedicată viziunii, designului urban și bunăstării în orașe, cea de-a doua zi a summitului a focalizat pe soluții. Instrumentele, parteneriatele și modelele concrete care pot accelera procesul de transformare urbană în România au fost în centrul discuțiilor.

În debutul celei de-a doua zile, discursurile au abordat relația dintre administrație, finanțare și infrastructură urbană, urmate de o masă rotundă despre orașe verzi și programe de finanțare pentru dezvoltarea urbană, la care au participat reprezentanți ai mai multor administrații locale din țară. Tot în prima parte a zilei, summitul a tratat și tema Orașelor 4.0, cu accent pe noile modele de dezvoltare urbană și pe nevoia unor orașe mai conectate, eficiente și reziliente.

Mihai Jurca, Șeful Cancelariei Prim-ministrului, a afirmat:

• Astăzi, la summitul TILIA, o bancă, un investitor și instituții publice discută despre proiectele viitoare.
• Există multiple parteneriate public-privat funcționale, chiar dacă uneori nu ideal; acestea provin din domeniul local, unde am implementat astfel de colaborări, iar ca autorități trebuie să asigurăm eficiența serviciilor publice – autorizații, permise.
• Guvernul trebuie să clarifice reglementările pentru parteneriatele public-privat pentru a accelera procesele și a le face mai predictibile.
• Un exemplu bun este Iașiul, unde dezvoltarea se susține atunci când mediul privat primește sprijin din partea administrației.
• Bugetul este deja angajat până în 2040, iar fondurile pentru infrastructură sunt alocate pe termen lung. În acest context, parteneriatele public-privat reprezintă opțiunea reală pentru dezvoltare, fiind disponibilitatea investitorilor privați și fondurilor europene necesare, iar pentru proiectele fără rentabilitate imediată, finanțarea publică trebuie să fie prioritară.
• În pachetul de relansare economică recent, a fost alocată suma de 25 de milioane de euro pentru sprijinirea autorităților locale în dezvoltarea parteneriatelor public-privat, inclusiv pentru studii, proiecții și evaluări.
• România se dezvoltă prin oameni și companii locale, oraș cu oraș și comună cu comună.

Mariana Ioniță, Secretar General în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, a evidențiat avansurile României în marile proiecte de infrastructură.

• Nu mai există motive pentru a nu dezvolta infrastructura și orașele din România; este necesar să consolidăm încrederea și să eliminăm birocrația inutilă. Mediul privat dorește predictibilitate, calitate și echitate în parteneriate.
• Autostrăzile A7 și A8 vor sprijini dezvoltarea zonei Moldova. Iașiul devine nu doar o cetate culturală și spirituală, ci și un centru economic.
• Bugetul României este angajat până în 2040, iar finalizarea proiectelor asumate este o responsabilitate prioritară.

În cadrul panelului „Orașe verzi,” primari și reprezentanți ai autorităților locale – Lucian Viziteu, Primarul municipiului Bacău; Lucian Pătrașcu, Viceprimar al Brașovului; Ciprian Ciuce, Primarul General al Bucureștiului; Constantin Toma, Primarul Buzăului; Vergil Chițac, Primarul Constanței; Mihai Chirica, Primarul Iașiului; Dragoș Chitic, administrator public la Piatra Neamț; Dan Cuțnir, Viceprimar Suceava; Bogdan Bughianu, Viceprimar Botoșani – au prezentat o perspectivă comună asupra dezvoltării urbane din România: orașele evoluează mai rapid în funcție de oportunități și constrângeri, nu doar conform planificării rigide.

Edilii au menționat că proiectele locale nu pot fi întotdeauna prioritizate, chiar dacă primăriile au viziuni clare, din cauza lipsei aliniamentului dintre nevoile orașelor, resursele financiare și capacitatea de implementare.

O constatare comună a autorităților locale a fost că fondurile europene reprezintă motorul principal al transformării urbane din România.

În cadrul unui panel dedicat soluțiilor de finanțare a parteneriatelor public-privat (PPP), Marius Perțenea, Chief Operating Officer IULIUS, a afirmat:

• Timp de aproape 30 de ani, am construit orașe separat, administrare și investitori. Grupul IULIUS a intrat în PPP în Iași și Cluj. Astăzi, considerăm că proiectele de regenerare urbană trebuie să fie integrate complet în infrastructura publică pentru a avea impact pe termen lung.
• Mihai Jurca, Cancelaria Prim-Ministrului, a subliniat:
  • Chiar și în contextul legislativ actual, parteneriatele public-private se pot realiza cu eforturi; exemplele IULIUS din Iași și altele arată că este posibil. PPP-ul însemnă partajarea riscurilor și responsabilităților.
  • Este esențial să stabilim termene clare pentru autorizări și să punem la dispoziție date relevante pentru parteneri privați.

  Maria Tzanidaki, Principal Manager, PPP Advisory Unit BERD, a afirmat:

  • PPP necesită abordări structurate și proceduri standardizate, precum și parteneri foarte experimentați.
  • În 20 de ani, am observat că municipalitățile care și-au îmbunătățit gestionarea administrativă, au separat achizițiile și au optimizat instrumentele. Recomandăm creare unui cadru centralizat cu impact local pentru PPP.
  • Se pregătesc 15 proiecte, cu o valoare totală de 3 miliarde de euro, și sunt vizibile proiecte majore de regenerare urbană, inclusiv parcursuri de tip parcuri guvernamentale, relocate multiple instituții în Grecia și proiecte de cazare pentru studenți în Europa.
  • Se propune înființarea unui comitet interministerial dedicat PPP și elaborarea de masterplanuri adaptate contextului local, pentru susținerea PPP-urilor în proiecte urbane.

  Marcelo Catellanos, Senior Country Manager pentru Europa de Sud-Est la International Finance Corporation:

  • Pentru discuțiile despre PPP, am o cifră: 70 de proiecte de consultanță implementate global. Mesajul principal este că aceste modele funcționează în multe părți ale lumii, precum Marea Britanie, Franța și Olanda, unde sunt aplicate în transport, educație, sănătate și infrastructură.
  • România este pregătită pentru parteneriate public-privat, cu un cadru legislativ suficient și o cultură a colaborării, însă trebuie establish o structură clară pentru distribuirea responsabilităților și riscurilor.
  • Proiectele de regenerare urbană sunt complexe tehnic și beneficiază de clarificări din start privind potențialul de rentabilitate. Parteneriatele public-private pot mobiliza capital privat fără stres suplimentar pe bugetul public.

  Sebastian Costea, Manager IULIUS

  • Dorința principală a unui investitor privat este predictibilitatea proiectelor. În proiectele de regenerare, acestea trebuie să fie profitabile și bine estimate, cu un mecanism de plăți diferențiate, începând de la momentul generării veniturilor.
  • Orice partener public are nevoie de garanții, de un tarif corect și de o compensație echitabilă.
  • Este necesar un mecanism pentru proiectele mixed-use, situate la intersecția unor concesiuni și servicii publice, precum și o legislație flexibilă pentru consolidarea terenurilor.
  • Partenerii publici trebuie să aibă soluții pentru toate provocările, iar inițiativele private pot contribui în acest sens, dar legislația trebuie adaptată pentru a susține inițiativele public-privat.

  Despre TILIA – Today’s Ideas and Leadership In Action

  TILIA – Summitul Orașelor din România este o inițiativă a grupului IULIUS, realizată prin Fundația IULIUS, dedicată soluțiilor concrete pentru dezvoltarea urbană integrată din România.

  TILIA stabilește o platformă anuală de dialog între autorități, investitori, instituții financiare, arhitecți, universități și societate civilă, concentrată pe implementare și colaborare pentru orașe mai moderne și durabile.

  Obiectivul TILIA este să devină un reper pentru parteneriate și proiecte de succes în dezvoltarea urbană din România.

  www.tilia-summit.ro

  Despre Fundația IULIUS

  Fundația IULIUS reprezintă inițiativa prin care Grupul IULIUS promovează dezvoltarea durabilă a comunităților, susținând proiecte dedicate educației, protecției mediului și creșterii calității vieții urbane, contribuind la orașe mai bine conectate la nevoile locuitorilor.