Execuția bugetului general consolidat pentru primele trei luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 21,09 miliarde de lei, reprezentând 1,03% din PIB, comparativ cu deficitul de 43,66 miliarde de lei (2,28% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025, conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor. Această evoluție indică o reducere de 1,25 puncte procentuale a raportului deficitului bugetar față de PIB, datorită creșterii veniturilor și controlului cheltuielilor.
Din păcate, criza politică actuală nu facilitează atingerea obiectivelor fiscale. Dacă această criză compromite reducerea deficitului, România riscă deteriorarea ratingului de țară cu grad de investiție. Ungaria a traversat această situație, suportând o creștere de 3 puncte procentuale a costurilor de finanțare. În cazul României, un astfel de scenariu ar putea genera cheltuieli suplimentare cu dobânzile de peste 4 miliarde de lei în 2026, 12 miliarde în 2027, 22 miliarde în 2028, 30 miliarde în 2029 și 33 miliarde în 2030, totalizând peste 100 de miliarde de lei în cinci ani.
Pentru a acoperi aceste costuri și pentru a menține bugetul național în parametrii stabili față de partenerii europeni, România ar trebui să majoreze TVA cu până la 3 puncte procentuale sau să crească toate celelalte impozite, scenarii financiare incompatibile cu condițiile actuale ale țării.
Rezumatul primului trimestru din 2026 pentru o înțelegere clară: statisticile arată că statul a colectat mai mulți bani, însă tot a cheltuit mai mult decât a încasat.
România a acumulat 158,76 miliarde de lei în primele trei luni ale anului, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă a anului precedent. Sursele principale de venituri includ:
TVA-ul a generat 33,6 miliarde de lei, o creștere de aproape 18%, datorită majorării cotelor de TVA prin legea fiscală adoptată în 2025, determinând contribuții mai mari din consumul casnic. În plus, sumele returnate firmelor în formă de restituiri de TVA au sprijinit lichiditatea companiilor.
Impozitele pe salarii și dividende au totalizat aproape 18 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 19%. Datorită eliminării scutirilor fiscale pentru sectorul construcțiilor, agriculturii și IT, contribuțiile în aceste domenii au crescut semnificativ (+53%).
Contribuțiile sociale (CASS, CAS) au totalizat 53 de miliarde de lei, reprezentând cea mai importantă sursă de venituri pentru stat, în creștere cu 7%, ușor peste ritmul salariilor din economie.
Fondurile europene au ajuns la aproape 13,2 miliarde de lei, în creștere cu 43% față de primul trimestru din 2025, fiind un indicator clar al absorbției rapide a fondurilor din PNRR și programele structurale.
Cheltuielile bugetare au însumat 179,85 miliarde de lei, fiind cu 21 de miliarde peste nivelul încasărilor, însă comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, s-au redus cu 2,8%, semn că măsurile de austeritate din Legea 141/2025 au avut efectul scontat.
Principalul sector de cheltuieli rămâne asistența socială, cu 63,5 miliarde de lei, în ușoară diminuare față de primul trimestru din 2025. Acesta include pensiile, ajutoarele sociale și sprijinul pentru energie, pentru facturi.
Cheltuielile cu salariile bugetarilor au scăzut, fiind eliminate sporurile și plafonate cheltuielile salariale, totalizând 40,85 miliarde de lei.
Investițiile au atins valoarea de 21,67 miliarde de lei, din care aproape 75% provin din fonduri europene, precum PNRR și fonduri structurale. Cheltuielile exclusive din resurse interne au înregistrat scăderi, parțial ca urmare a plății facturilor restante din anul anterior.
Dobânzile aferente datoriei publice au costat 13,37 miliarde de lei, fiind cu aproape un miliard mai mult față de primul trimestru din 2025, indicând costuri în creștere din cauza acumulării anterioare a împrumuturilor.
