Coridorul Vertical de Gaze reprezintă o „schimbare de paradigmă istorică uriașă” pentru Europa de Sud-Est, fiind un proiect care „însemnă mult mai mult decât dimensiunea sa economică” și „are efecte semnificative” pentru cultura unei regiuni divizate de-a lungul secolelor de conflicte și separare Occident – Est. Aceasta este evaluarea făcută de ministrul grec al Energiei și Mediului, Stavros Papastavrou, la conferința intitulată „Energy Transition Summit”, organizată joi, la Atena, de Financial Times și ziarul „Kathimerini”.
Potrivit lui Papastavrou, energia are puterea de a uni state care nu au învățat să colaboreze.
Necesitatea unui „pragmatism energetic”
Ministrul a evidențiat, de asemenea, importanța unui „pragmatism energetic”, deoarece – așa cum a afirmat – în pofida atașamentului față de tranziția verde, nu putem ignora necesitatea securității energetice pe care sursele precum gazele naturale o pot oferi. El a adăugat că Europa abordează tranziția către energie curată dintr-o perspectivă etică de ani buni, însă această chestiune nu ține numai de etică.
„Ei bine, direcția și obiectivele energiei curate sunt esențiale pentru toți. Grecia, în ciuda unei crize economice fără precedent de zece ani, a redus emisiile de CO2 cu aproape 50% în ultimele două decenii. Suntem pe deplin dedicați acestui proces (…). În același timp, trebuie să recunoaștem riscurile legate de natura discontinuuă a energiei din surse regenerabile, care pot afecta securitatea energetică a regiunii și a țării. Astfel, avem nevoie de energie de bază, iar pentru Grecia aceasta sunt hidrocarburile”
Ministrul grec și-a exprimat speranța ca zona „Asopos” din Marea Ionică să devină a treia zonă din Europa care va furniza hidrocarburi (gaze naturale) în cadrul unui stat membru UE, menționând proiectele „Neptun” din România (operațional în 2027) și „Aphrodite” din Cipru.
Referitor la sursele regenerabile, el a remarcat creșterea rapidă a Greciei în acest domeniu, unde peste 50% din electricitate provine din energie verde.
În încheiere, ministrul a vorbit despre necesitatea ca Uniunea Europeană să integreze și să includă Balcanii în structurile europene și în piața energetică. „Toate țările au depus eforturi pentru a se armoniza cu reglementările UE. Este inacceptabil ca, după finalizarea primului proces de evaluare (Serbia), să ni se spună că nu suntem pregătiți pentru evaluare”
Sofia Bozinovska (Macedonia de Nord): Interconectorul cu Grecia va fi gata în vara anului 2027
Interconectorul de gaze naturale Grecia-Macedonia de Nord (IGNM) urmează să fie finalizat în vara anului 2027, conform declarațiilor ministrului Energiei, Minelor și Resurselor Minerale, Sanja Bozinovska.
„Am început construcția interconectorului cu Grecia anul trecut, cu primii 1,2 miliarde mc și estimăm o finalizare la 2,8 miliarde mc. Conductele vor fi pregătite și pentru hydrogen. Colaborăm strâns cu colegii greci, iar până la finalul lunii vom invita reprezentanți ai companiei DESFA pentru inspecție. Planificăm finalizarea proiectului în iunie-iulie anul viitor, chiar și cu mici întârzieri”, a spus Bozinovska.
Jelena Handanovič (Srbia): Întârzierile sunt costisitoare
Ministrul srbijan al Minelor și Energiei, Dubravka Đedović Handanovič, a subliniat urgentarea proceselor de unificare a pieței energetice, deoarece întârzierile afectează atât Balcanii, cât și Uniunea Europeană. „Peninsula Balcanică nu poate fi izolată de restul Europei. Trebuie să eliminăm obstacolele și să acționăm rapid, în special pentru a integra piața energetică, până la trei ani fiind o perioadă excesiv de lungă”.
„UE urmărește decarbonizarea, dar nu în detrimentul securității energetice, care este în prezent amenințată. Toți, membri și nemembri ai UE, sunt de acord că trebuie să ne interconectăm, să reducem prețurile și să creștem competitivitatea, însă procesul evoluează lent” a adăugat ea.
Serbia intenționează să investească 14,4 miliarde euro până în 2035 în infrastructură energetică, urmărind extinderea capacității transfrontaliere de la 4.000 MW la 6.000 MW. „Cu trei interconectări noi, vom putea transporta aproximativ 4 miliarde mc de gaze, suficiente pentru consumurile Serbiei. Cu infrastructura regională, vo fi posibilă transportarea anuală de 20-25 miliarde mc de gaze din sud spre nord”.
De asemenea, țara avansează în sectorul nuclear, cu perspective de a începe construcția unor proiecte planificate pentru 2032-2033.
Krači (Albania): Îndeplinim cerințele UE, dar beneficiile sunt încă limitate
Acordul pe termen lung semnat în aprilie cu o companie greacă pentru livrarea de GNL (gaz natural lichefiat) din SUA va consolida securitatea energetică a Albaniei și va susține regiunea, a declarat Enea Karakuši, ministrul Infrastructurii și Energiei din Albania. (Referindu-se la acordul de 20 de ani între AKTOR LNG USA și ALBGAZ).
„Albania simbolizează dorința UE de a avea 100% energie regenerabilă. Din păcate, nu beneficiem încă de acest lucru, deoarece regulamentele, precum taxa zero pe carbon din Directiva CBAM, nu sunt încă aplicate complet și eficient. Deși încercăm să respectăm toate sarcinile UE, realitatea este diferită, și nu primim sprijinul așteptat din partea celor riguroși cu regulile”, a spus el, subliniind necesitatea unei integrări mai profunde a pieței energetice.
Junghietu (Moldova): Conexiunile transfrontaliere, o soluție vitală în perioade de criză
Ministrul moldovean al Energiei, Dorin Junghietu, a evidențiat rolul crucial al infrastructurii transfrontaliere în perioade de criză, menționând că Moldova a fost expusă la crize energetice și a folosit, timp de trei decenii, energia ca armă împotriva acestor amenințări.
„Evenimentul recent din 23 martie, când Rusia a vizat infrastructura energetică a Moldovei, a demonstrat cât de importante sunt interconexiunile cu România, Ucraina, Polonia, Slovacia și Ungaria pentru evitarea penelor de curent. Collaborează activ cu cei cinci operatori pentru a limita dependența și a dezvolta proiecte majore de infrastructură, pentru reducerea vulnerabilităților.
Kvrivishvili (Georgia): Rolul Georgiei în securitatea energetică a Europei
Mariam Kvrivishvili, ministra Economiei și Dezvoltării Durabile din Georgia, subliniază că Georgia joacă un rol fundamental în securitatea energetică a Europei, fiind o verigă esențială în infrastructura energetică a UE. Ea a menționat lansarea proiectului cablului submarin al Mării Negre, un proiect emblematic, care va conecta direct energia georgiană la piața europeană, cu o capacitate de 1.300 MW, fiind parte din Coridorul Verde de energie („Material realizat cu sprijinul Rador Radio România”).
