Președintele nou al Autorității pentru Digitalizare a României (ADR), Cătălin Giulescu, a hotărât vineri să anuleze procedura de achiziție pentru „Platforma Națională de Interoperabilitate – PNI”, o soluție IT destinată să faciliteze schimbul automat de informații între instituțiile publice, reducând necesitatea deplasărilor cetățenilor la ghișee. Motivul invocat este faptul că lansarea procesului de selecție, în luna februarie a acestui an, în mandatul președintelui anterior ADR Dragoș Vlad, s-a realizat prematur, fără respectarea integrală a condițiilor legale.
„Decizia de anulare a procedurii de achiziție se bazează pe identificarea unor nereguli în cadrul inițierii procesului, care pot conduce la blocaje juridice, deoarece autoritatea nu poate efectua angajamente financiare publice și, implicit, nu poate semna contractul de achiziție după finalizarea evaluării,” a informat vineri Autoritatea pentru Digitalizare a României.
Valoarea estimată a contractului IT depășește 123,8 milioane de lei, aproximativ 25 milioane de euro, fiind finanțat din fonduri europene. Acesta a fost lansat în luna februarie, în mandatul fostului președinte ADR Dragoș Vlad. Trei grupuri de firme au depus oferte conform datelor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).
„Procedura de achiziție publică a fost inițiată prematur, fără care toate condițiile legale să fie îndeplinite, în condițiile în care, la data publicării anunțului de pe 10.02.2026, nu era adoptată o hotărâre guvernamentală privind nevoia și oportunitatea investiției în proiectul „Platforma Națională de Interoperabilitate – PNI”, act obligatoriu pentru autorizarea cheltuielilor din bugetul public și validarea oportunității investiției. Lipsa unei hotărâri de guvern pentru aprobarea notei de fundamentare blochează semnarea angajamentului legal (contractul de achiziție) cu ofertantul câștigător,” explică ADR în comunicat.
Aspecte legale neconforme
Noua conducere a ADR susține că au fost încălcate prevederile art. 14 și ale art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, care stipulează că aprobarea documentației tehnico-economice trebuie să fie realizată obligatoriu astfel:
- a) Guvernul, pentru proiecte peste 100 milioane lei;
- b) ordonatorii principali de credite, pentru valori între 10 milioane și 100 milioane lei;
- c) ceilalți ordonatori de credite, pentru sume până la 10 milioane lei, cu acordul prealabil al ordonatorilor superiori de credite.
Condiții pentru reluarea licitației
„Proiectul „Platforma Națională de Interoperabilitate” reprezintă o inițiativă pentru digitalizarea administrației, având un impact semnificativ asupra cetățenilor și infrastructurii statului, fiind imposibil de demarat fără respectarea integrală a prevederilor legislative.” În momentul în care toate pașii impuși de legislație vor fi finalizați, procesul de licitație publică va fi reluat,” menționează ADR.
Serviciile IT necesare și costurile estimate
Prin implementarea acestui proiect, instituțiile publice vor putea comunica și opera printr-o platformă comună, pentru a oferi servicii de înaltă calitate, asigură autoritatea.
„Cetățenii vor putea oferi date cu caracter personal o singură dată statului, iar instituțiile publice vor reutiliza aceste informații pentru furnizarea serviciilor,” precizează ADR.
Platforma Națională de Interoperabilitate va trebui să asigure:
- integrarea cu sistemele informatice ale operatorilor de registre de bază și ale instituțiilor publice care utilizează date din aceste registre;
- conectarea la nodul EIDAS și proiectul PSCID/RoeID pentru autentificarea digitală a cetățenilor;
- integrarea cu portalul Single Digital Gateway – proiectul PDURo;
- conectarea cu serviciile electronice din portalurile guvernamentale sectoriale (ex. MAI, MMJS, ONRC, ANAF, Ministerul Educației, MAE);
- oferirea de servicii publice integrate pentru cetățeni și mediul de afaceri, reducând sarcinile administrative la accesarea serviciilor naționale.
Valoarea totală a proiectului depășește 164,4 milioane de lei, fiind susținută cu o finanțare nerambursabilă FEDR de 123,2 milioane de lei și o contribuție națională de 41,1 milioane de lei.
Președintele demis al ADR: Fundamentul legal al proiectului
În câteva zile de la demiterea sa, fostul președinte ADR, Dragoș Vlad, a declarat pe 4 mai, public, că PNI reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte pentru modernizarea statului român. Acesta a subliniat că platforma nu este doar un simplu element tehnic, ci un pilon pentru administrarea conectată, permițând schimbul de date în mod sigur, legal și automat între instituții, transformând principiul „once-only” într-o realitate concretă pentru cetățeni. Conform oficialului, cu ajutorul PNI, cetățenii nu ar mai fi nevoiți să se deplaseze pentru obținerea documentelor, iar statul ar putea să-și valorifice și să reutilizeze datele deja existente, respectând legislația și protecția datelor.”
El a reafirmat și fundamentul legal al proiectului.
„Proiectul are suportul legal conform Legii nr. 242/2022. Are contract de finanțare semnat, avizele necesare și a fost evaluat conform normelor. În cazul în care ar exista întrebări legate de caietul de sarcini, costuri sau soluții tehnice, acestea trebuiau rezolvate oficial, prin mecanismele legale, nu blocate sau contestate politică. O inițiativă aprobată și finanțată legal nu poate fi delegitimată prin presiuni externe. În momentul în care un proiect este sprijinit de lege, finanțare și avize, întârzierea în implementare duce la întârzierea beneficiilor pentru cetățeni,” a explicat Vlad.
Detalii despre acuzațiile formulate de Dragoș Vlad la adresa Oanei Gheorghiu
După demiterea sa, Dragoș Vlad a susținut că vicepremierul Oana Gheorghiu ar fi exercitat presiuni și trafic de influență, trimițând e-mailuri oficiale către mai multe instituții, inclusiv ADR, în favoarea companiei germane Schwarz Group. El a menționat că analizează posibilitatea de a depune plângere penală, pentru implicații de trafic de influență.
În răspuns, Oana Gheorghiu a calificat acuzațiile drept „informații false”, afirmând că toate acțiunile sale au fost publice și transparente, iar discuțiile menționate au avut un caracter explorator, fără aspect comercial sau secret.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat într-un interviu că viceprim-ministrul Oana Gheorghiu nu a acționat ilegal sau imoral, menționând că a transmis solicitări oficiale către ADR și STS pentru verificarea interesului față de serviciile digitale propuse de compania Schwarz Digits.
