Agenția de evaluare Moody’s. Credit line: imago stock&people / imago stock&people / Profimedia
Vineri seara, agenția Moody’s a modificat perspectiva României la „negativă”, de la „stabilă”. Această decizie este influențată de amânarea reformei fiscale și de o instabilitate politică tot mai accentuată.
Modificarea perspectivei reflectă riscul ca, lipsind măsuri suplimentare de consolidare fiscală, capacitatea financiară a României să scadă considerabil în viitor. În previziunea de bază, se estimează că deficitul bugetar va rămâne ridicat, la 7,7% din PIB în 2025, îmbunătățindu-se treptat ulterior, iar datoria publică va ajunge la 68,5% din PIB până în 2028.
Ratingul Baa3 acordat României reflectă dimensiunea moderată și potențialul de creștere al economiei, dar ține cont și de vulnerabilitățile de credit, precum și de expunerea la riscurile geopolitice generate de conflictul din Ucraina.
La sfârșitul lui 2024, guvernul a introdus măsuri precum înghețarea indexării salariilor și pensiilor din sectorul public. Împreună cu măsurile suplimentare preconizate pentru bugetul din 2025, aceste măsuri urmăresc reducerea deficitului general la 7,0% din PIB în 2025 și 6,4% în 2026.
Cu toate acestea, ritmul implementării măsurilor actuale este mai lent decât era anticipat. Agenția de evaluare afirmă că atingerea țintelor de deficit va necesita o îmbunătățire neașteptat de puternică a managementului politicii fiscale, alături de o recuperare a economiei mai rapidă decât prevăzut.
Reducerea deficitului va necesita măsuri suplimentare de consolidare fiscală.
România s-a angajat la o reformă fiscală amplă în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNR), finanțat de UE. Adoptarea acesteia ar contribui la îmbunătățirea previziunilor privind deficitul și datoria, dar efectele vor fi vizibile mai ales din 2026.
Cu toate acestea, reforma a suferit întârzieri semnificative. Detalii concrete despre măsurile de creștere a veniturilor vor fi probabil dezvăluite doar după alegerile prezidențiale din mai 2025.
Instabilitatea politică, rezultat al alegerilor parlamentare și alegerilor prezidențiale anulată din finalul anului 2024, constituie o provocare pentru guvern și după reluarea campaniei electorale.
De asemenea, intensificarea riscurilor geopolitice, în contextul diminuării angajamentului Statelor Unite în securitatea europeană, ar putea genera presiuni pentru creșterea cheltuielilor de apărare, complicând eforturile de consolidare fiscală.
Perspectiva de rating ar putea reveni la „stabilă” dacă evoluția datoriei publice și accesibilitatea acesteia vor fi mai bune decât estimările actuale. Probabil, acest lucru va necesita măsuri suplimentare de consolidare fiscală și o îmbunătățire a disciplinei bugetare.
În scenariul opus, un declin al ratingului țării ar putea apărea dacă guvernul nu va reuși să realizeze o consolidare fiscală semnificativă în următorii ani. Un astfel de scenariu ar fi cauzat de eşecul în a aplica noi măsuri de consolidare fiscală, precum și de progrese limitate în gestionarea politicii fiscale.
O escaladare semnificativă a riscurilor geopolitice ar exercita presiuni negative asupra ratingului.
Moody’s era singura dintre cele trei mari agenții de evaluare care avea o perspectivă „stabilă” pentru ratingul suveran al României. Fitch Ratings și S&P Global Ratings au deja o perspectivă „negativă” ,plasând România la un pas de un rating de tip „junk”.
