La dezbatere au fost invitați parlamentari români și italieni, reprezentanți ai comunităților românești și italiene, membri ai organizațiilor diasporei și oficiali implicați în consolidarea relațiilor dintre România și Italia. În cadrul discuțiilor au fost abordate subiecte precum protejarea identității naționale, promovarea limbii și culturii române în Italia, implicarea comunităților românești în viața publică italiană, precum și necesitatea unor măsuri legislative pentru sprijinirea integrării și participării civice a românilor din diaspora.
Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a evidențiat apartenența comună la valorile conservatoare europene și necesitatea consolidării dialogului româno-italian într-un context marcat de provocări istorice. De asemenea, acesta a subliniat importanța implicării politice a românilor din Italia.
„Facem parte din aceeași familie politică în Parlamentul European. Suntem membri ai aceleiași familii conservatoare și reformiste europene. Participăm la aceeași revoluție conservatoare, dacă mi se permite să folosesc această expresie. Consider că relația bilaterală nu și-a atins tot potențialul și cred că un dialog mai aprofundat este esențial, deoarece provocările pe care le avem în față sunt de natură istorică. (…)”
Dorim să susținem românii din Italia să își asume implicarea politică. (…) Ne dorim ca aceștia să participe activ la viața politică și culturală italiană, să devină consilieri locali, primari și membri ai parlamentului, astfel încât problemele românilor din Italia să fie incluse în agenda politică italiană,” a declarat Dan Dungaciu, prim-vicepreședintele AUR.
Deputatul AUR și președintele Comisiei de cultură din Camera Deputaților, Mihail Neamțu, a evidențiat legăturile istorice și culturale între România și Italia, precum și moștenirea latină comună și continuitatea identitară românească.
„ Motivul pentru care abordăm tema României este direct legat de istoria Bizanțului și a Romei. Totul începe cu împăratul Traian, care a cucerit Dacia, o civilizație străveche. (…) La retragerea administrației imperiale, limba nu s-a stins, ci s-a transformat în limba neolatina pe care o vorbim și astăzi”, a explicat deputatul Mihail Neamțu.
Ramona Lovin, deputat AUR de diaspora, a prezentat inițiative legislative pentru păstrarea identității românești în străinătate și recunoașterea contribuției cetățenilor români din comunitățile din străinătate.
„ Recent, am propus în Parlamentul României un proiect de lege pentru acordarea unei medalii participanților la promovarea culturii și limbii române în exterior, inclusiv în Italia. Aceasta este modalitatea mea de a mulțumi voluntarilor, profesorilor, preoților și liderilor de asociații care mențin vie cultura românească dincolo de granițe”, a afirmat deputatul Ramona Lovin.
Senatorul AUR și președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României, Cristina Dumitrescu, a propus crearea unui cadru de cooperare instituțională între România și Italia pentru protejarea identității culturale și lingvistice a comunității românești.
„ Propun un protocol bilateral România-Italia pentru susținerea identității lingvistice și culturale a comunității românești, bazat pe trei piloni principali.
Statul italian să faciliteze accesul în școlile publice pentru cursurile de Limbă, Cultură și Civilizație Română (LCCR), iar statul român să finanteze integral cadrele didactice.
Recunoașterea reciprocă a statutului și calificărilor mediatorilor culturali și lingvistici.
Finanțarea unei rețele de centre culturale românești în Roma, Milano și Torino, pentru educație, cultură și dialog civic”, a declarat senatorul Cristina Dumitrescu.
Alessandro Boccaletti, reprezentant al Consiliului General al Italienilor din Străinătate (CGIE), a subliniat importanța dezvoltării structurilor asociative și a schimburilor culturale între comunitățile italiene și românești.
„ Întărim colaborarea în domeniul asociativ atât în România, cât și în alte țări, stimulăm dialogul și schimburile culturale, precum și implicarea comunităților italiene din străinătate”, a transmis Alessandro Boccaletti.
Gianni Calderone, președintele Com.It.Es România, a exprimat aprecierea pentru comunitatea românească din Italia și și-a manifestat susținerea pentru inițiativele legislative dedicate acesteia.
„ Sper ca parlamentarii noștri să continue să sprijine comunitatea românească din Italia, care reprezintă cea mai numeroasă și bine integrată comunitate de imigranți, și de care suntem profund atașați. Ambasăm ca statul italian să aprecieze eforturile românilor din Italia și să îi sprijine în continuare”, a afirmat Gianni Calderone.
Consilierul Lega, Davide Rossi, a vorbit despre inițiativele legislative în Italia pentru recunoașterea și sprijinirea comunității românești.
„ În colaborare cu vice-ministrul Edoardo Rixi, fost oficial al lui Matteo Salvini, și cu Francesco Bruzzone, am promovat o propunere legislativă pentru ca românii din Italia să se simtă cetățeni de prim rang, la egalitate cu cetățenii italieni și europeni. Alte state europene ar trebui să urmeze acest exemplu”, a spus Davide Rossi.
Michelangelo Rosso, coordonator Lega nel Mondo România, a prezentat inițiative legislative menite să promoveze limba și comunitatea românească din Italia.
„ Grupul Lega a susținut constant recunoașterea și sprijinirea comunității românești din Italia, depunând proiecte pentru valorificarea limbii române și sprijinirea companiilor românești din Italia”, a explicat Michelangelo Rosso.
Conferința a reafirmat legătura specială dintre România și Italia, bazată pe legături istorice, culturale și umane profunde. Participanții au subliniat importanța menținerii dialogului și a elaborării unor politici publice care să sprijine comunitățile române și italiene, promovând identitatea culturală și participarea civică a cetățenilor în cele două state.
