Piața aurului a înregistrat în perioada 2025 – începutul anului 2026 una dintre cele mai dinamice perioade din istoria recentă, cu cea mai ridicată creștere anuală din 1979 (64%). Metalul prețios a depășit praguri emoționale istorice, urcând temporar peste nivelurile de 5.100–5.500 de dolari pe uncie, fiind impulsionat de o combinație de factori: cerere foarte mare, achiziții ale băncilor centrale și tensiuni geopolitice continue.
Băncile centrale au fost extrem de active în 2025, iar mai multe țări, inclusiv Polonia, Kazahstan, Brazilia și China, și-au extins rezervele de aur ca parte a unor strategii mai ample de consolidare a stabilității financiare.
Alte state, precum Singapore și Uzbekistan, și-au redus deținerile pentru a echilibra portofoliile și a gestiona lichiditatea.
Echipa BestBrokers a realizat o analiză a cererii de aur de către băncile centrale în cursul anului 2025 și primele luni ale anului 2026. Pe baza celor mai recente date ale Consiliului Mondial al Aurului, a identificat țările care și-au majorat cel mai mult rezervele oficiale de aur.
În acest context, România se poziționează ca un deținător mic, dar stabil, în sistemul global, în cadrul căruia aurul devine tot mai central în strategiile de securitate financiară.
Conform datelor Băncii Naționale pentru aprilie 2026, România deține 103,63 tone de aur, reprezentând 16,7% din rezervele sale internaționale sau aproximativ 5,51 grame pe locuitor.
Statele care și-au extins rezervele de aur în 2025
În 2025, mai multe țări au continuat să își consolideze deținerile de aur. Polonia se află în frunte, adăugând 102 tone, o creștere de 14% față de cele 89,5 tone achiziționate în anul anterior.
Strategia Băncii Naționale a Poloniei rămâne influențată de incertitudinea geopolitică persistentă, în special de impactul conflictului dintre Rusia și Ucraina, prioritatea fiind menținerea securității financiare, conform analizei citate.
Prețurile record ale aurului nu au avut un impact major, în ciuda achizițiilor de 34,9 tone în ultimul trimestru, după o perioadă de stagnare relativă.
La aprilie 2026, deținerile Poloniei ajungeau la 550,215 tone, acoperind circa 30,1% din rezervele totale, poziționând-o ca al 12-lea cel mai mare deținător oficial de aur din lume. În iunie 2026, rezervele erau de 595,647 tone, reprezentând aproximativ 29,70% din total și plasând Polonia pe locul 11 în topul mondial.
Kazahstan, Brazilia și China și-au majorat, de asemenea, rezervele de aur în anul anterior. Kazahstanul a adăugat 57 de tone, confirmând angajamentul strategic față de aur ca activ de rezervă esențial.
Brazilia a fost inactivă majoritatea anului, reluând achizițiile semnificative cu 42,8 tone în ultimele luni. China a continuat acumularea metodică, adăugând 26,8 tone, ajungând la peste 2.307 tone și consolidând poziția sa ca al șaselea cel mai mare deținător de aur din lume.
Bulgaria a reintrat pe piața achizițiilor, cumpărând 2,05 tone în preajma adoptării monedei euro în 2026, proces legat de pregătirile pentru aderarea la zona euro, care presupune transferul anumitor active, inclusiv aur și valută, către Banca Centrală Europeană.
Astfel, creșterea spectaculoasă a prețurilor aurului în 2025 și începutul lui 2026 a fost stimulată de combinația puternică de cerere pentru investiții, achiziții ale băncilor centrale, riscuri geopolitice și dinamică macroeconomică.
Conform Consiliului Mondial al Aurului, prețurile aurului au înscris peste 50 de maxime istorice în 2025, ca răspuns la încercările de a proteja valoarea activelor în fața tensiunilor geopolitice și comerciale. Cererea de investiții a crescut cu aproximativ 84% anual, impulsionată de recordurile în ETF-uri garantate cu aur și achizițiile de lingouri și monede.
Deținerile ETF au atins cele mai ridicate niveluri, activele gestionate global dublându-se, evidențiind modul în care fluxurile investiționale au intensificat impulsul prețurilor.
Cele mai mari rezerve de aur ale băncilor centrale în 2026
Anul 2026 a fost extrem de volatil pentru aur, cu o evoluție divizată în trei faze: o creștere record în ianuarie, o corecție puternică în februarie și o stabilizare în iunie. La finalul lunii ianuarie, aurul atingea un record de circa 5.590 de dolari pe uncie, cel mai înalt nivel din istorie. Investitorii erau extrem de expuși, pregătind terenul pentru o eventuală corecție a prețurilor.
Surpriza anului 2026 nu a fost creșterea prețurilor, ci scăderea lor, în ciuda tensiunilor geopolitice și a incertitudinilor globale. Factorii principali au devenit îngrijorările privind inflația persistentă, ratele dobânzilor mai mari pe termen lung și un dolar american mai puternic, influențând mai mult evoluția pieței.
Cele mai mari deținătoare de aur în 2026
Deși este una dintre cele mai importante națiuni miniere, Canada nu deține rezervă oficială de aur, fiind singura dintre economiile majore care a vândut complet lingourile în ultimele două decenii. În prezent, Canada raportează 0 tone de aur în rezerve. Același fapt îl applyă și Norvegia, care, după ce și-a păstrat unele active în timpul războiului, a vândut aproape toate lingourile rămase în 2004 și raportează, astăzi, 0 tone de aur în rezervele sale oficiale.
Aceste exemple contrastează cu majoritatea economiilor avansate, pentru care aurul continuă să reprezinte o componentă semnificativă a rezervelor băncilor centrale, arătând că nu toate țările majore consideră metalul esențial pentru strategiile lor financiare, chiar dacă au resurse miniere importante sau stocuri istorice.
