Adrian Codirlașu, Președinte CFA România
Experții CFA România, o asociație de specialiști în investiții, au adoptat o perspectivă pesimistă în februarie, semnalând pentru prima dată în acest an riscul unei crize economice în România.
„În contextul riscului de recesiune și al incertitudinii economice, indicele de încredere a continuat să scadă. Această evoluție se reflectă în reducerea previziunilor de creștere economică pentru anul curent și în majorarea estimărilor privind deficitul bugetar”, declară Adrian Codirlașu, Președinte CFA România.
Membrii CFA România au ajustat previziunile de creștere economică de la 1,5% la 1,1%, iar estimările privind inflația în următoarele 12 luni (martie 2026) au scăzut de la 4,9% la 4,8%, potrivit celui mai recent sondaj efectuat la cei 250 de membri ai organizației.
Indicele de Încredere Macroeconomică al CFA România a înregistrat o scădere de 3,8 puncte în februarie, ajungând la 36,6 puncte. Această scădere este legată în principal de o reducere importantă a componentei de condiții curente, care a coborât cu 10,4 puncte până la 45,9 puncte. În schimb, componenta de previziuni a rămas relativ stabilă (-0,5 puncte).
Condițiile curente se referă la situația din mediul de afaceri și piața muncii, iar previziunile pe termen mediu sunt așteptările privind aceste aspecte, evoluția veniturilor și a averii la nivel macroeconomic.
În privința cursului de schimb EUR/RON, peste 94% dintre respondenți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, restul prevăzând o stagnare. Media previziunilor pentru următorii 6 luni plasează valoarea unui euro la 5,0306 lei, iar pentru următorii 12 luni la 5,1015 lei.
În ceea ce privește evoluția prețurilor imobiliare în orașe, 39% dintre participanți anticipează o stagnare, în timp ce 50% prevăd o scădere în următoarele 12 luni. De asemenea, 72% din participanți consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate și 28% le consideră evaluate corect.
Deficitul bugetar estimat pentru anul 2025 a crescut față de previziunile anterioare, atingând o valoare medie de 7,4% din PIB.
Datoria publică, exprimată ca procent din PIB, este estimată să crească la 59% în următoarele 12 luni.
