În România, creditele comerciale sunt de aproximativ două ori mai mari decât cele bancare, ceea ce creează riscuri semnificative: de la insolvabilitate la necunostința partenerilor. Acest volum mare, de două ori mai mare decât cel al industriei bancare, aduce cu sine costuri foarte mari, a avertizat directorul executiv al Asociației Române a Băncilor, Florin Dănescu.
Invitat la un eveniment organizat de Profit.ro, Dănescu a explicat că, în cazul unui credit comercial, o amânare a plății cu două luni, cu un leu din 10 plătiți, poate parea mică, dar în termeni de dobândă reprezintă un cost semnificativ. „Creditul bancar este cel mai accesibil din toate formele de finanțare din jurul creditării. Creditul comercial, cel de la instituțiile financiare nebancare sau chiar cel acordat de acționari, adesea este perceput ca neavând costuri semnificative.”, a explicat Dănescu.
Multe IMM-uri din România nu se bazează pe credite, conform aprecierilor executivului ARB. Potrivit BNR, doar 25% din IMM-uri au sau au avut un credit bancar. Datele centralei bancare mai arată că intermedierea financiară în România (volumul creditelor împărțit la produsul intern brut) este de 24%, comparativ cu media europeană de 90% și 218% în Statele Unite.
Percepția publică asupra industriei bancare este, după opinia lui Florin Dănescu, negativă și construită. „Între 2014 și 2019 s-au emitit 50 de legi împotriva industriei bancare, creând o percepție că băncile nu doresc să susțină economia. Pe timpul pandemiei, însă, industria bancară s-a arătat ca singurul actor dispus sa acorde sprijin fără condiții.”, a afirmat bancherul.
Dănescu a analizat sectorul IMM-urilor, identificând vulnerabilități. „Ca economiști, suntem antrenați să analizăm cantitativ, structural și calitativ. Aplicând această formulă la mediul de afaceri din România, constatăm că IMM-urile noastre se află la coada clasamentului european. La o mie de locuitori, România are în jur de 20 de IMM-uri, comparativ cu Cehia, care are peste 120. Această situație ne plasează pe ultimul loc în clasament”, a explicat domnul Dănescu.
Din punct de vedere structural, 30% din IMM-uri au un capital negativ de 10 ani. „Această statistică indică o problemă importantă în motorul principal al economiei românești. Jumătate din firme se confruntă cu întârzieri la plăți, atât de la stat, cât și din partea mediului privat, iar această tendință crește. Cum poate o bancă să acorde un credit unei firme care nu poate menține un capital propriu de 200 de lei?”, s-a întrebat marți Florin Dănescu.
Șeful ARB a subliniat lipsa discuțiilor despre productivitate în ultimii 10 ani. „În România, un angajat al unei IMM generează o valoare adăugată anual de aproximativ 26.500 euro, mult mai mică decât media europeană de 54.000 euro. Această diferență contribuie la prețurile ridicate din România. Productivitatea scăzută, vânzările reduse, costurile ridicate și alte probleme pot justifica prețurile mari. Aceste chestiuni necesită discuții și o abordare comună, implicând deopotrivă factorii economici”, a afirmat acesta.
Bancherii se întîlnesc periodic cu decidenții politici pentru a înainta analize relevante pentru mediul de afaceri, afirmă Dănescu. „Ne dorim firme puternice care să contribuie la dezvoltarea industriei bancare românești, principalul furnizor de finanțare pentru economie.” Bancherii din România sunt în cea mai bună poziție posibilă, mulțumită IMM-urilor din România, care, deși nu sunt suficient de puternice sau sanatoase, reprezintă baza sistemului economic. Trebuie să abordăm realitățile cu aceeași detașare ca atunci când ne facem analize medicale.”, a concluzionat el.
Creditul comercial este similar cu colesterolul. Când atinge valori prea mari, devine o problemă.
„Teoria rezistenței la schimbare sugerează că rezistența crește odată cu erorile perceputiei asupra realității. Percepția greșită este ca băncile nu doresc să finanțeze economia. Dimpotrivă, dorim o dezvoltare sustenabilă a economiei prin intermediul creditelor.”, a concluzionat șeful ARB.
