În contextul economic actual, marcat de schimbări rapide, sectorul bancar din România se adaptează constant. Digitalizarea, educația financiară și incluziunea rămân, astfel, aspecte cruciale. Am discutat despre provocările și soluțiile din sistemul bancar cu Gabriela Folcuț, director executiv al Asociației Române a Băncilor.

Sistemul bancar român este stabil, cu indicatori superiori mediei din UE, rata de solvabilitate fiind de 23,66%, conform lui Gabriela Folcuț. Lichiditatea ridicată permite finanţarea clienților cu capacitate de rambursare a creditelor. Directorul executiv al Asociației Române a Băncilor evidențiază succesul băncilor românești în depășirea provocărilor interne și externe, rezultat al unui management profesionist și a capitalului solid. Totodată, ea subliniază importanța creșterii incluziunii financiare, pe fondul accelerării digitalizării.

Cum apreciați evoluția contextului macroeconomic actual și impactul său asupra sectorului bancar din România?

Gabriela Folcuț: Ne confruntăm cu provocări semnificative, atât interne, cât și externe. Pe plan intern, dezechilibrele macroeconomice, inclusiv deficitele bugetare ridicate, și instabilitatea politică pot îngreuna implementarea necesarei reforme fiscale. Pe plan extern, tensiunile geopolitice și politica comercială globală pot influența politicile monetare și volatilitatea pieței financiare internațonale. Situația actuală este marcată de războiul din zonă, care are un impact important.

„Principala preocupare națională este corectarea dezechilibrelor economice, în special a deficitului bugetar.”

În 2024, deficitul bugetar a atins 8,6% din Produsul Intern Brut. România are un acord cu Comisia Europeană pentru reducerea treptată a deficitului sub pragul de 3%. Nu suntem singurii cu astfel de deficite, mai sunt zece state cu o situație similară. Este nevoie de intervenții adecvate pentru corectarea dezechilibrelor bugetare și a deficitului de cont curent (importuri peste exporturi), printr-o analiză riguroasă a potențialului nostru de producție.

Revenind la deficitul bugetar, acesta este influențat de ponderea ridicată a economiei subterane (26,8% din PIB) și de capacitatea slabă a firmelor. Un număr semnificativ de companii (aproximativ o treime) prezintă un capital negativ, fapt care îngreunează dezvoltarea. Este nevoie de corectarea legislației fiscale și a legislației societăților comerciale pentru soluționarea acestei probleme.

Creditul comercial versus cel bancar

O altă problemă este ponderea mare a creditului comercial față de cel bancar (2 la 1), fapt care în cazul unei crize economice ar putea duce la un număr mai mare de falimente. Numărul de insolvenţe a crescut alarmant.

Un alt aspect crucial al deficitului bugetar este demografia. România se confruntă cu un nivel ridicat al sărăciei și excluderii sociale (32% din populație vs. media europeană de 21%). De asemenea, un număr mare de tineri (peste 20%) nu sunt integrați pe piața muncii. Situația este îngrijorătoare în 25 dintre cele 41 de județe, unde numărul pensionarilor este mai mare decât cel al angajaților activi. Această evoluție pune sub semnul întrebării sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen mediu și lung.

Agențiile de rating au schimbat perspectiva asupra României. Este esențial să prevenim o posibilă degradare a ratingului prin măsuri eficace în domeniul fiscal și administrativ. Un prim plan de modificări fiscale este așteptat în iunie.

Băncile, oglinda economiei

Care sunt principalele provocări ale băncilor din România și ce soluții vedeți pentru depășirea acestora?

Gabriela Folcuț: Băncile reflectă starea economiei. O parte din riscuri provine din capacitatea mai slabă a companiilor de rambursare a creditelor, care ar putea duce la o creștere a creditelor neperformante. Rata creditelor neperformante, încă în decembrie 2024, este de 2,46%, apropiată de media europeană de 1,9%. Inflația, proiectată la 5,3% în trimestrul viitor, cu tendință de depășire a pragului de 5% în februarie, ar putea aduce ajustări în politicile financiare, fără o modificare semnificativă a dobânzilor din acest motiv.

Băncile rămân parteneri de dialog cu autoritățile și mediul privat. Împreună putem atrage mai multe fonduri europene. România trebuie sa absoarbă fonduri europene, așa cum a demonstrat Polonia, prin implicare sporită si proactiv. Aceste fonduri, printr-o strategie bine proiectată, ar putea cataliza o creștere susținută a producției și exporturilor.

Băncile nu susțin dispariția numerarului

Cum pot băncile asigura incluziunea financiară pentru toată populația?

Gabriela Folcuț: Incluziunea financiară este un aspect primordial. Există progrese în bunăstarea economică, iar România a depășit Ungaria la acest capitol. Incluziunea financiară este de 71% la persoanele peste 18 ani, și ușor mai mare la nivelul general. Grupurile vulnerabile sunt cele cu venituri mici, educație redusă și vârstă înaintată. Există o opțiune legiferată de conturi curente gratuite pentru toți cei care nu au unul, în conformitate cu legea 406/2023.

Reducerea plăților în numerar este o cale importantă pentru creșterea incluziunii financiare și a încasărilor fiscale.

Ce rol are educația financiară?

Gabriela Folcuț: Educația financiară este crucială. Strategia Națională de Educație Financiară din 2024 și programele de formare pentru profesori, elevi și antreprenori sunt o dovadă a importanței acestui aspect. România stă bine la nivelul comportamentului financiar al populaţiei, dar nu și în ceea ce privește cunoștințele financiare, comparativ cu alte țări europene.

Digitalizarea și nevoile grupurilor vulnerabile

Gabriela Folcuț: Digitalizarea accesează tot mai bine populaţia, dar sunt necesare măsuri specifice pentru cei care locuiesc în mediul rural.

Noi tendințe în banking-ul digital

Gabriela Folcuț: Sunt tendințe pozitive, precum plata instant, dar și tendințe negative, cum ar fi fraudele online. Este esențială atenția în raport cu tentativele de fraudă, phishing, investiții neautorizate. Utilizarea reţelelor Wi-Fi securizate și precauţia în privinţa comunicărilor presupuse din partea instituţiilor financiare sunt cruciale.

Colaborarea stat-privat este importantă

Gabriela Folcuț: Colaborarea dintre stat, bănci și alți actori este crucială pentru implementarea strategiei naționale de educație financiară.

România are un scor de alfabetizare financiară peste alte ţări europene la nivelul comportamentului financiar. Este nevoie de un nivel mai înalt de cunoştinţe financiare pentru a promova o mai bună gestionare a resurselor.

Erori frecvente în gestionarea finanțelor personale

Gabriela Folcuț: Planificarea bugetară personală este esențială. Diversele tipuri de riscuri (de dobândă, curs de schimb etc.) trebuie luate în considerare pentru evitarea erorilor potenţiale.