Analiză a pensiilor în România în 2024
În 2024, România a înregistrat 4,9 milioane de pensionari, cu o medie lunară a pensiei de 2.581 lei (o creștere de 22,1% față de anul precedent), conform datelor Institutului Național de Statistică. Raportul dintre pensia netă și salariul mediu a fost de circa 54%.
La nivel național, raportul mediu dintre pensionarii de asigurări sociale de stat și salariați a fost de 8 pensionari la 10 salariați.
Acest raport prezintă variații semnificative între județe, de la 4 pensionari la 10 salariați în București și Ilfov, până la 14 pensionari la 10 salariați în Vaslui și 15 în Teleorman.
Diferențele în nivelul pensiei nete între județe au fost considerabile, cu o distanță de 1.251 lei între județele cu cele mai mici și cele mai mari valori.
Cele mai mici valori ale pensiei medii lunare de asigurări sociale s-au înregistrat în județele Botoșani (1946 lei), Vrancea (1969 lei), Giurgiu (1976 lei) și Vaslui (1998 lei), în timp ce cele mai mari valori au fost înregistrate în Hunedoara (3197 lei), București (3115 lei), Gorj (2896 lei) și Brașov (2892 lei).
Potrivit unui raport european, Ungaria și România se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește sistemul de pensii până în 2060, cu rate de dependență ce depășesc 90%.
Vârsta medie la pensionare a fost anul trecut de 59,5 ani, cu 0,8 ani mai mare la bărbați și cu 0,5 ani mai mare în mediul rural față de cel urban.
Femeile se pensionează mai devreme decât bărbații
Una din cinci femei s-a pensionat anticipat, comparativ cu un bărbat din șapte.
În următoarele șase luni de la pensionare, aproximativ 20.600 de pensionari au continuat să lucreze, iar peste 25.000 s-au reangajat parțial, conform unei examinări INS.
Sigur că necesitatea financiară a fost un motiv principal, dar și ponderea sărăciei la grupul de vârstă 65+ se situează relativ bine în comparație cu Europa.
Din pensionarii care au continuat să lucreze în primele șase luni, peste jumătate (54,3%) au declarat nevoie de un venit suplimentar. O altă motivație semnificativă a fost dorința de a se simți utili (23,7%).
Peste 45.000 de pensionari care nu lucrau sau au încetat să lucreze la momentul pensionării au declarat că au reluat activitatea, motivul fiind în principal financiar.
Bărbații motivează mai des nevoile financiare, iar femeile integrarea socială
Proporția pensionarilor care au menționat nevoia financiară ca motiv principal a fost mai mare la bărbați și în mediul urban. Femeile și persoanele din mediul rural au menționat mai des dorința de a rămâne utile și integrate social.
De asemenea, mai mulți bărbați se pensionează înainte de vârsta de 55 de ani.
