În contextul actual al securității regionale, deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării sunt următoarele:
- intensificarea cooperării bilaterale și aliate pentru consolidarea apărării pe Flancul Estic al NATO, inclusiv prin desfășurarea de forțe aliate în România;
- consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite și aprofundarea cooperării bilaterale în domeniul securității și apărării;
- analiza și armonizarea cadrului legislativ național, cu accent pe gestionarea crizelor, securitatea cibernetică și reziliență;
- acordarea unui sprijin cuprinzător Republicii Moldova;
- măsuri suplimentare de susținere pentru Ucraina;
- adaptarea planurilor și implementarea măsurilor operaționale pentru o gestionare eficientă a migrației la frontierele României.
Membrii CSAT au convenit că România, ca țară vecină, cu cea mai extinsă graniță terestră și maritimă cu Ucraina, dorește încheierea conflictului, dar țara condusă de Volodimir Zelenski trebuie să participe la negocierile de pace.
„Dorim ca Ucraina să se bucure de pace și să-și poată continua parcursul european, conform deciziilor Uniunii Europene. Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua. Poziția României rămâne constantă în ceea ce privește necesitatea încetării ostilităților, urmată de un acord de pace care să ofere garanții solide de securitate și să descurajeze orice agresiune viitoare din partea Rusiei. Cooperarea transatlantică este esențială în acest proces. Acordurile de pace nu pot fi realizate fără participarea Ucrainei și a Europei”, se arată în comunicatul emis după ședința CSAT, prima condusă de președintele interimar Ilie Bolojan.
Toți membrii CSAT s-au declarat în favoarea sprijinirii financiare și militare a Ucrainei, precum și a unei soluții negociate pentru a asigura pacea, a precizat Palatul Cotroceni, fără a detalia însă conținutul acestei soluții.
De asemenea, Republica Moldova, țara veină, va primi un sprijin continuu, în contextul situației de securitate din Marea Neagră: „Având în vedere impactul asupra Republicii Moldova, membrii Consiliului au discutat despre continuarea sprijinului pentru viitorul european al acesteia”. Drept urmare, țara noastră va mări treptat procentul din PIB alocat cheltuielilor de apărare.
Totodată, România dorește dezvoltarea relației bilaterale cu Statele Unite pentru menținerea prezenței militare americane în țară, iar în acest sens s-a decis dotarea Flotei Române cu o nouă corvetă ușoară.
„Dotarea cu această navă va avea un impact substanțial asupra flotei existente, fiind parte din programele de modernizare și înzestrare în diferite faze de implementare. Armata României va continua să-și concentreze eforturile strategice pentru consolidarea apărării la nivel național și aliat, în vederea descurajării și combaterii eficiente a tuturor tipurilor de amenințări, inclusiv clasice, asimetrice, hibride sau de altă natură”, a mai transmis Palatul Cotroceni.
Cum se convoacă CSAT și cine participă
Conform legii, CSAT este convocat de președinte, fie la intervale trimestriale, fie atunci când este necesar, dar CSAT poate fi convocat şi la inițiativa a cel puțin patru membri din componența prevăzută de lege.
Președintele României, Ilie Bolojan, este președintele CSAT, iar premierul, Marcel Ciolacu, ocupă funcția de vicepreședinte.
Membrii CSAT sunt: ministrul apărării, ministrul de interne, ministrul de externe, ministrul justiției, ministrul economiei, ministrul finanțelor, directorul SRI, directorul SIE, șeful Statului Major al Apărării și consilierul prezidențial pentru securitate națională.
