Institutul Fiscal, o organizație de experți fiscali și de investiții, solicită anularea urgentă a Impozitului Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA), după ce un studiu a relevat efectele negative ale măsurii asupra economiei.
„Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri creează distorsiuni economice semnificative, afectează competitivitatea firmelor și descurajează investițiile, având un randament fiscal scăzut comparativ cu costurile generate.”, se arată în studiul publicat miercuri.
IMCA a fost criticat și de Asociația Consultanților Fiscali, oficialii acesteia evidențiind confuziile legate de legislația impozitului.
„Pentru anul 2024, nu se pot introduce modificări legislative. Prin urmare, este ineficient să reiterăm criticile la adresa caracterului inechitabil și irațional al includerii veniturilor din activități nelegate de sectorul petrol și gaze în baza de impunere a IMCA. Clarificările sunt necesare doar pentru a evita aplicarea incorectă și neuniformă a legii de către contribuabili și sancționarea ulterioară de către autoritățile fiscale.”, a declarat Doru Dudas, președintele Comitetului Fiscal al Asociației Consultanților Fiscali.
Potrivit studiului Institutului Fiscal, 40% din cifra de afaceri totală a economiei (peste 200 de miliarde de euro) este realizată de firmele supuse IMCA.
Aproximativ 70% dintre firmele studiate ar plăti IMCA în locul impozitului pe profit. Aceste firme reprezintă 28% din cifra de afaceri totală a economiei.
Sectoarele cele mai afectate sunt cele strategice: industria prelucrătoare (inclusiv industria auto), comerțul, transportul, energia, agricultura, iar aproape o pătrime din angajații din sectorul privat din România lucrează în companiile vizate de IMCA.
Impactul IMCA, conform studiului Institutului Fiscal
▪ 148 de firme deja în pierdere (169.653 de angajați) își vor agrava situația.
▪ 90 de firme profitabile (54.001 de angajați) vor trece în pierdere.
▪ 509 de firme profitabile (446.880 de angajați) vor avea reducerea profitului.
▪ Rata efectivă de impozitare va atinge 100% pentru companiile cu o marjă de profit de 1%.
▪ Venituri fiscale estimate de doar 1 miliard de euro.
▪ Efectele negative ale IMCA se manifestă pentru firmele listate în anul 2024.
Distorsiuni, potrivit autorilor studiului:
▪ Creează un mediu fiscal discriminatoriu între companiile cu cifră de afaceri peste și sub pragul de 50 de milioane de euro.
▪ Afectează semnificativ sectoarele strategice, în special industria prelucrătoare și cea auto.
▪ Are impact negativ asupra firmelor cu marje mici de profit.
▪ Afectează și firme cu capital românesc, invalidând ipoteza că măsura vizează transferul profiturilor în străinătate.
Riscuri identificate de experți:
▪ Divizarea artificială a firmelor pentru a evita pragul de 50 de milioane de euro.
▪ Optarea pentru modele de afaceri cu valoare adăugată redusă.
▪ Descurajarea investițiilor noi.
▪ Transferarea activităților în alte jurisdicții.
▪ Renunțarea la consolidarea fiscală în România.
▪ Potențial inflaționist prin transferarea costurilor suplimentare către consumatori.
▪ Reducerea cererii și în consecință a veniturilor, amplificând declinul financiar.
▪ Reducerea investițiilor în dezvoltare și tehnologie.
IMCA determină administratorii firmelor să ia măsuri extreme
O practică utilizată este împărțirea firmelor, o strategie observată în practica actuală.
Acest impozit determină companiile să ia măsuri extreme.
„Împărțirea companiilor pentru a evita IMCA este o soluție aplicată. Un administrator care observă că firma nu mai poate funcționa dacă plătește IMCA are obligația să ia astfel de decizii.” a declarat Dan Bărăscu, Head of Tax, BDO.
Alte strategii aplicate sunt: fuziuni transfrontaliere limitate, modificări ale structurii tranzacțiilor și mutarea unor activități în străinătate, în special atunci când există posibilitatea de a continua afacerea prin distribuitori locali, o practică utilizată și în alte sectoare.
