Fondul Monetar Internațional (FMI) a depreciat prognozele privind dezvoltarea economică în majoritatea țărilor, afectate de tarifele vamale americane, avertizând că agravarea disputelor comerciale va încetini și mai mult creșterea PIB-ului.

În cel mai recent raport „Perspective Economice Mondiale” (WEO), publicat de instituția financiară internațională, se estimează o creștere a economiei mondiale de 2,8% în 2025 și de 3% în 2026, după ce în ianuarie se preconiza o expansiune de 3,3% în acest an și în următorul.

Prognozele pentru România

Pentru România, estimările sunt următoarele:

• Inflația medie va fi în acest an de 4,6%, urmând să scadă în 2025 la 3,1%.
• Șomajul va scădea de la 5,4% în acest an la 4,8% în 2030.
• Datoria publică va crește la 75% din PIB, în timp ce veniturile bugetare vor rămâne la 32-33% din PIB.

PIB-ul pe cap de locuitor va crește în următorii 5 ani la 51.000 de dolari internaționali la paritatea puterii de cumpărare.

Populația va prezenta o scădere constantă.

FMI a denumit raportul „o estimare de referință”, citând complexitatea și volatilitatea actualei conjuncturi

„Intrăm într-o nouă eră, deoarece sistemul economic global operant de ultimii 80 de ani se reconfigurează”, au declarat experții FMI jurnaliștilor.

Agravarea tensiunilor comerciale și gradul ridicat de incertitudine privind politicile viitoare vor genera un impact semnificativ asupra activității economice la nivel global.

„Este evident și afectează toate zonele lumii. Observăm o diminuare a creșterii economice în SUA, zona euro, China, dar și în alte regiuni”, a precizat un economist al FMI într-un interviu acordat Reuters.

Acesta a adăugat: „Dacă tensiunile comerciale între SUA și alte națiuni vor escalada, incertitudinea și volatilitatea de pe piețe vor crește, ceea ce va determina strângerea condițiilor financiare. În consecință, perspectivele creșterii economice mondiale vor fi reduse.”

Perspectivele pe termen mediu de creștere globală rămân moderate, cu o estimare pe cinci ani de 3,2%

Instituția a redus prognozele privind creșterea comerțului global la 1,7%, jumătate din creșterea din 2024, reflectând intensificarea fragmentării economiei mondiale. Comerțul va continua, dar va fi mai costisitor și mai puțin eficient, susține FMI, citând confuzia și incertitudinea cu privire la investiții, aprovizionare și achiziții de componente. „Recuperarea predictibilității și a clarității sistemului comercial, indiferent de forma acestuia, este esențială”, se precizează în raport.

FMI a depreciat prognozele privind creșterea economică a SUA la 1,8% în 2025, de la 2,8% în 2024, și la doar 1,7% în 2026, pe fondul incertitudinii politice și a tensiunilor comerciale. De asemenea, FMI se așteaptă acum ca inflația în SUA să atingă 3% în 2025, comparativ cu 2% prognozat în ianuarie, ca urmare a efectelor tarifelor vamale.

Referitor la potențialul înlocuirii președintelui Rezervei Federale a SUA, economistul FMI a subliniat importanța unei bănci centrale independente, esențială pentru menținerea credibilității și controlul inflației.

Economia zonei euro ar urma să încetinească la 0,8% în 2025 și la 1,2% în 2026, după ce FMI previziona în ianuarie un avans de 1% în acest an și de 1,4% în următorul. O excepție o reprezintă Spania, care ar urma să înregistreze o expansiune de 2,5% în acest an. Măsuri de atenuare fiscală și majorarea consumului, în contextul creșterii salariilor, nu vor influența semnificativ Germania. Cea mai mare economie europeană ar urma să înregistreze o creștere zero în acest an și 0,9% în 2026.

Regatul Unit ar urma să înregistreze o creștere de 1,1% în 2025 și de 1,4% în 2026, reflectând impactul tarifelor vamale americane și a unei activități mai reduse a consumului privat.