În zona euro, ponderea deficitului bugetar în PIB a scăzut de la 3,5% în 2023 la 3,1% în 2024, iar în Uniunea Europeană de la 3,5% la 3,2%. În zona euro, proporția datoriei publice față de PIB a crescut ușor, de la 87,3% la sfârșitul anului 2023 la 87,4% la sfârșitul lui 2024, iar în UE de la 80,8% la 81,0%.
În 2024, majoritatea statelor membre, cu excepția Danemarcei (+4,5%), Irlandei și Ciprului (ambele +4,3%), Greciei (+1,3%), Luxemburgului (+1,0) și Portugaliei (+0,7%), au înregistrat un deficit. Cele mai mari deficituri au fost observate în România (-9,3%), Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). Douăsprezece state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB, a comunicat Eurostat.
La finalul anului 2024, cele mai mici rate ale datoriei publice față de PIB au fost înregistrate în Estonia (23,6%), Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%). Treisprezece state membre au avut rate ale datoriei publice mai mari de 60% din PIB, cele mai mari fiind în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113,0%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%).
În 2024, cheltuielile publice în zona euro au reprezentat 49,6% din PIB, iar veniturile publice 46,5%. În UE, aceste cifre au fost de 49,2%, respectiv 46,0%. Ambele valori au crescut față de 2023.
Anterior, Ministerul Finanțelor a anunțat un deficit de 8,65% din PIB, calculat în termeni cash.
Măsuri pentru reducerea deficitului
Surse apropiate de Guvern au afirmat că acesta ar putea lua măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, printre care și majorarea TVA-ului și a altor impozite.
Potrivit unor surse oficiale, din iunie 2025, Guvernul ar fi obligat să aplice măsuri drastice pentru a reduce deficitul bugetar, sub presiunea Uniunii Europene și a contextului financiar intern.
Sunt luate în considerare două opțiuni principale: fie o remanierea a Guvernului pentru introducerea acestor măsuri, fie o modificare completă a echipei guvernamentale, eventual incluzând USR în coaliție.
Printre măsurile luate în calcul se numără:
– majorarea TVA cu cel puțin 2%;
– creșterea altor impozite, în special pe venit;
– tăieri substanțiale de cheltuieli bugetare;
– reforme în administrația publică, incluzând reduceri de personal.
Nu este exclusă necesitatea unui acord cu Fondul Monetar Internațional, în cazul în care Guvernul nu reușește să reducă deficitul cu 2% din PIB.
