Șomer, imagine: Roman Lacheev / Alamy / Profimedia
Șomajul scade în martie la 5,5%, sub media europeană. Spania, Finlanda și Grecia înregistrează cele mai mari rate ale șomajului în UE. România și Spania conduc clasamentul șomajului juvenil, cu peste 26% în rândul tinerilor, potrivit Eurostat.
Spania a avut, în general, un nivel mai ridicat al șomajului, similar situației din România, unde aproape jumătate din persoanele fără loc de muncă activează în economia informală, beneficiind și de ajutor social.
În România, mulți tineri sunt considerați șomeri, dar nu sunt. Acest lucru se explică prin extinderea și diversificarea economiei subterane.
Șomajul în rândul tinerilor din zonele rurale depășește 30%, în ciuda existentei a peste 34.000 de locuri de muncă vacante. Această discrepanță se datorează concentrării locurilor de muncă în mediile urbane, în timp ce în zonele rurale oportunitățile sunt limitate (sector agricol mecanizat, salarii mici). Tinerii au așteptări salariale mai mari, fiind atrași de economia paralelă sau ilegală, unde câștigurile sunt rapide.
Experții în piața muncii au analizat dezechilibrele economice, criza demografică, migrația tinerilor calificați și presiunea populației vârstnice.
Dezvoltarea economiei formale este asociată cu expansiunea economiei informale. Mulți tineri sunt înregistrați ca șomeri, însă activează în această economie paralelă. Lipsa datelor precise complică implementarea unor politici eficiente.
Totodată, se observă un efect Stolper-Samuelson și un brain drain. Integrarea piețelor cu niveluri diferite de dezvoltare (de exemplu, România față de UE) duce la pierderea sectoarelor de vârf în țările mai puțin dezvoltate. Tinerii calificați emigrează, iar cei cu calificări reduse rămân în economia informală. Îmbătrânirea populației și menținerea persoanelor vârstnice în piața muncii concurează pentru locurile de muncă cu tinerii.
Spania
Spania se confruntă cu provocări structurale, inclusiv o dependență puternică de sectoare precum turismul și construcțiile, vulnerabile la crizele economice și fluctuațiile sezoniere.
Alte factori care contribuie la ratele ridicate ale șomajului în Spania:
- Lipsa diversificării economice: Zonele mai puțin industrializate, precum Andaluzia și Insulele Canare, înregistrează rate mai mari ale șomajului comparativ cu regiunile mai industrializate.
- Contracte temporare: Prevalența contractelor temporare determină o instabilitate a locurilor de muncă și rate mai mari ale șomajului, în special în perioadele de recesiune.
- Rigidități în piața muncii: Politicile pieței muncii, influența sindicatelor și adaptarea lentă la noile condiții economice au contribuit la șomajul ridicat în Spania.
- Factori demografici și sociali: Modificările în structura populației și creșterea participării femeilor la forța de muncă au un impact semnificativ.
Finlanda
Rata șomajului în Finlanda este influențată de o serie de aspecte demografice și economice:
- Îmbătrânirea populației: Scăderea natalității și a forței de muncă dificultatea de a menține sustenabilitatea economică.
- Necorespondența competențelor: Există o discrepanță între competențele persoanelor care caută locuri de muncă și nevoile angajatorilor, în special în domenii precum asistența medicală.
- Emigrație: Tinerii calificați emigrează în căutarea de oportunități și salarii mai bune, micșorând forța de muncă calificată a Finlandei. În 2024, profesioniștii din sănătate, lucrătorii din construcții și celelalte meserii conexe, precum și lucrătorii din servicii personale, prezentau cele mai mari dificultăți de ocupare a forței de muncă, în timp ce profesiile juridice și cele științifice și de inginerie erau cele mai bine reprezentate pe piața muncii finlandeze.
- Necorespondența cererii și ofertei: Așteptările angajatorilor și ale candidaților referitoare la condiții și salarii sunt, adesea, diferite, fapt ce duce la neocuparea posturilor vacante și la şomaj.
