Conform datelor Eurostat, finlandezii și olandezii se numără printre cei mai mulțumiți europeni cu privire la situația lor financiară personală (7,6 pe o scară de la 1 la 10). În contrast, românii sunt foarte satisfăcuți, notând-o cu o medie de 7,0, deși înconjurați de țări în care evaluările sunt mai reduse (între 4 și 5).

În ciuda creșterii semnificative a averii nete a populației din ultimul deceniu, distribuția acesteia este inegală. Conform celui mai recent raport de stabilitate financiară al BNR, 10% din populație deține 41% din venitul național înainte de impozitare.

Avuția netă a populației a ajuns la aproape 1.800 miliarde de lei în 2024, față de aproximativ 700 miliarde de lei în 2014.

Datele BNR arată o dublare a stocului de active imobiliare și o aproape triplare a portofoliului de active financiare între 2014 și 2024. Aparent, românii nu au lipsit de resurse financiare. Cu toate acestea, această imagine optimistă ascunde o realitate mai complexă: consumul a depășit veniturile disponibile, iar economisirea este negativă în termeni reali.

Un boom al averii, dar cu riscuri

În condițiile unor șocuri externe tot mai frecvente, avuția netă crescută oferă un tampon, dar mulți români se bazează pe datorii sau pe economii din trecut. Rata de economisire este negativă, semn că veniturile disponibile sunt utilizate complet, sau chiar depășite, prin utilizarea creditelor sau a resurselor acumulate anterior.

Paradoxal, în ciuda lipsei de economisire actuală, rata de investiții rămâne pozitivă.

Românii continuă să investească, predominant în locuințe, fapt evidențiat de o rată excepțională de deținere a proprietății – 94,3% din gospodării. Această tendință se observă și în rândul celor vulnerabili din punct de vedere financiar, sugerând o orientare puternică către proprietate, indiferent de venit.

Bogăție concentrată, inegalități persistente

Creșterea avuției nu a fost distribuită uniform. Inegalitatea veniturilor rămâne semnificativă, cei mai bogați 10% din populație deținând 41% din venitul național înainte de impozitare. Această situație este reflectată și în sectorul bancar.

Deși 68% din populația peste 15 ani deține un depozit bancar, concentrarea rămâne mare. O mică parte a deponenților (0,6% sau 84,4 mii de persoane) dețin 28% din totalul depozitelor (martie 2025), cu o valoare medie a depozitului de 1,06 milioane de lei (210 mii de euro). În contrast, restul de 99,4% dintre deponenți au economii sub forma depozitelor, în medie, de 15.500 lei (aproximativ 3.000 euro).

Creditare accelerată: cât timp va rezista?

Creșterea salariului minim și stabilitatea financiară au stimulat puternic consumul, rezultat în creșterea cu 14% a consumului individual efectiv în trimestrul IV al anului 2024.

O parte semnificativă a acestei creșteri provine din creditare. Între aprilie 2024 și martie 2025, creditele acordate populației au crescut cu 41,7%, atât pe segmentul ipotecar, cât și pe cel de consum. Din decembrie 2024, ritmul creditării a încetinit.

Cu toate acestea, datoria totală a populației a crescut vertiginos, atingând 218 miliarde de lei la finalul anului 2024, cu o creștere de 9% într-un an – în timp ce în 2023 creșterea a fost de doar 2%.