Începând cu decembrie 2024, companiile de stat pot converti fonduri europene în lei și le pot depune în bănci sub formă de depozite pentru a obține profituri suplimentare din dobânzi. Aceste decizii „reprezintă alegeri de oportunitate și nu pot fi supuse controlului altor autorități”, conform Ordonanței care permite această practică. Un exemplu concret, raportat de HotNews, provine de la Ministerul Energiei.
Prin Ordonanța de Urgență (OUG 138/2024), Guvernul condus de Ciolacu a autorizat „instituțiile publice și entitățile cu capital majoritar sau integral de stat” să realizeze depozite din fonduri europene, pentru a încasa dobânzi din aceste plasamente.
Până la această modificare, autoritățile publice nu aveau permisiunea de a efectua astfel de operațiuni financiare cu fondurile europene, care sunt bani publici și în mod normal sunt gestionate de Trezoreria Statului.
De acum înainte, fondurile europene pot fi convertite în depozite denominate în lei la bănci, inițierea acestor plasamente fiind autorizată „la solicitarea justificată a Ministerului Finanțelor”, conform Ordonanței. Operațiunea trebuie să fie aprobată „în baza hotărârii adunării generale a acționarilor”, mai precizează documentul.
Surse guvernamentale au declarat pentru HotNews că pentru obținerea unor dobânzi mai mari, s-au înregistrat întârzieri sau blocaje în plățile beneficiarilor finanțărilor.
„Deciziile ordonatorilor de credite, pentru operațiuni și servicii financiare cu disponibilități bănești în lei sau valută, luate în mod direct sau ca reprezentanți ai autorităților tutelare, reprezintă alegeri de oportunitate și nu pot fi supuse controlului altor instituții”, se menționează în Ordonanță. Prin urmare, acestea nu sunt supuse controlului Curții de Conturi sau altor organe de control.
HotNews a solicitat, pe 23 ianuarie, poziții atât de la Ministerul Finanțelor, cât și de la Guvern, cu privire la amploarea acestor practici în administrația publică și impactul asupra fluxurilor de plăți din fonduri europene. Până la publicarea acestui articol, răspunsurile nu au fost încă primite.
Ministerul Energiei a realizat peste 600 de milioane de lei din dobânzi bancare, într-un singur an
Un caz documentat de HotNews este cel al Ministerului Energiei. Instituția a confirmat că, în anul 2025, a obținut 609.314.801 lei (aproximativ 121 milioane euro) din dobânzi provenite din depozite constituite.
Operațiunile de schimb valutar și plasamentele financiare au fost realizate în decembrie 2024, după adoptarea OUG 138/2024 din 4 decembrie.
Fondurile au venit din sumele încasate de la Banca Europeană de Investiții (BEI) în cadrul Fondului pentru modernizare. În 2024, România a obținut aproximativ 1,1 miliarde euro din acest fond.
Ministerul Energiei nu a specificat suma exactă transformată în lei și plasată în depozite bancare, dar a estimat câștiguri din dobânzi în valoare de aproximativ 600 milioane de lei.
„Deciziile privind aceste operațiuni sunt considerate alegeri de oportunitate și nu pot fi supuse controlului altor autorități”, a transmis Ministerul Energiei, citând din Ordonanță.
De asemenea, oficialii instituției au menționat că în 2025 nu au fost realizate alte transformări de fonduri europene în depozite bancare, în afara celor din decembrie 2024.
Utilizarea fondurilor obținute din dobânzi
Sumele provenite din dobânzi nu au fost încă utilizate complet și rămân în continuare în gestiunea Ministerului Energiei, a anunțat instituția pentru HotNews.
Potrivit Ministerului, aceste resurse financiare vor fi alocate pentru „acoperirea costurilor administrative necesare gestionării Fondului pentru modernizare” și pentru „susținerea elaborării de proiecte și investiții în sectorul energetic, inclusiv pregătirea documentației tehnice și sprijinirea start-up-urilor din domeniu.”
Ministerul Energiei susține că, până în prezent, constituirea depozitelor bancare nu a provocat blocaje sau întârziere în plățile beneficiarilor de fonduri europene.
Instituția afirmă că, în fiecare ciclu de plăți, solicită fonduri suficiente pentru a asigura continuitatea proiectelor în derulare și că plățile ulterioare sunt gestionate astfel încât să acopere toate etapele implementării.
De asemenea, Ministerul a declarat că, în fiecare raport anual transmis către BEI, a furnizat toate informațiile solicitate de reglementările europene de implementare.
Decizii de „oportunitate”, la solicitarea Ministerului Finanțelor
Conform OUG 138/2024, deciziile privind operațiunile financiare cu disponibilități bănești sunt considerate alegeri de oportunitate și, prin urmare, nu pot fi supuse controlului altor instituții.
Ministerul Energiei a precizat că valorificarea disponibilităților bănești s-a realizat în concordanță cu prevederile legale, cu avizarea conducerii și la solicitarea Ministerului Finanțelor.
Reexaminarea OUG după o lună, cu privire la schimbarea prevederilor
La o lună de la adoptare, în ianuarie 2025, Guvernul a inițiat discuții pentru eliminarea prevederii care stabilea că operațiunile financiare efectuate de companiile de stat trebuie să fie aprobate de adunarea generală a acționarilor. Această prevedere a rămas în vigoare.
Un proiect de Ordonanță Publicat pe site-ul Consiliului Economic și Social indică faptul că, în ianuarie 2025, această prevedere nu ar fi în concordanță cu principiile de guvernanță corporativă.
De asemenea, documentul justifică faptul că, la nivel legislativ, nu există o interdicție pentru companiile de stat sau private de a realiza operațiuni financiare sau plasamente, adăugând că aceste operațiuni sunt activități curente de management și nu necesită aprobare de adunarea acționarilor.
Se menționează că menținerea normelor care condiționează aceste operațiuni de aprobarea adunării generale poate conduce la decizii subiective bazate pe oportunitate și nu pe motive economice, ceea ce poate afecta activitatea curentă a companiilor și derularea contractelor.
Modificarea legislației este considerată necesară pentru a evita intervențiile adunării generale în operațiunile zilnice ale companiilor, iar prevederile rămân în continuare în textul OUG 138/2024.
