Ministerul Finanțelor a publicat, marți, execuția bugetului general consolidat pentru anul 2025, indicând un deficit de 146,03 miliarde lei, echivalentul a 7,65% din PIB. Este o reducere cu un punct procentual față de deficitul de 8,67% din PIB înregistrat în 2024. Deficitul cash reprezintă diferența între încasări și plățile efective ale statului. Pot exista diferențe față de deficitul ESA, calculat conform normelor europene, pe baza angajamentelor economice, nu a plăților efective, cifră care evaluează disciplina fiscală a statului.
Ministerul Finanțelor nu a furnizat și datele referitoare la deficitul ESA.
Conform datelor prezentate, reducerea deficitului a fost realizată concomitent cu menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice, care au reprezentat 7,2% din PIB, fiind majoritar finanțate din fonduri europene nerambursabile.
Venituri fiscale în creștere accentuată, susținute de fonduri europene și venituri curente
Veniturile bugetului general consolidat s-au ridicat la 662,70 miliarde lei în 2025, în creștere cu 15,3% față de anul precedent. Ca procent din PIB, veniturile totale au înregistrat o creștere de 2,05 puncte procentuale.
Nivelul veniturilor din 2024 a fost influențat de încasările excepționale generate de amnistia fiscală, în valoare de 6,3 miliarde lei. Excludând această efct temporar, contribuția veniturilor curente la creșterea ponderii în PIB este estimată la aproximativ 0,8 puncte procentuale.
Cheltuielile bugetului general consolidat au însumat 808,73 miliarde lei. Autoritățile indică impactul măsurilor administrative suplimentare de monitorizare și plafonare a cheltuielilor neesențiale.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că un element-cheie a fost inversarea structurii de finanțare a investițiilor, prin creșterea ponderii fondurilor europene în detrimentul celor naționale, inclusiv prin renegocierea PNRR și mutarea unor proiecte din componenta de împrumut în cea de grant.
Veniturile din impozitul pe salarii și venit au ajuns la 58,82 miliarde lei, în creștere cu 19,9% față de 2024, evoluție determinată de avansul impozitului pe dividende și eliminarea unor facilități fiscale sectoriale.
Contribuțiile de asigurări au totalizat 208,03 miliarde lei, în urcare cu 9,8%, ca urmare a eliminării unor excepții de la plata CASS și a unei mai bune conformări la plată.
Veniturile din TVA net au generat 133,90 miliarde lei, în creștere cu 10,7%, precipitată în a doua parte a anului, susținută de digitalizare (e-Factura) și de ajustările cotelor de TVA.
Veniturile din impozitul pe profit au fost de 41,01 miliarde lei, în creștere cu 14%, iar cele din accize au totalizat 48,32 miliarde lei, în plus cu 4,3%.
Cheltuieli de personal
Sumele primite de la Uniunea Europeană au fost de 75,9 miliarde lei, ca urmare a renegocierii PNRR și a relocării unor proiecte majore din componenta de împrumut în cea de grant.
Cheltuielile cu personalul s-au situat la 167,72 miliarde lei, reducându-se de la 9,36% din PIB în 2024 la 8,78% din PIB în 2025, semnalând o gestionare mai eficientă a aparatului bugetar.
Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,50 miliarde lei (2,64% din PIB), fiind acoperite din veniturile suplimentare colectate.
Capitalele alocate pentru investiții au atins un record de 138,20 miliarde lei, în creștere cu 15,7% față de 2024. Din această sumă, 78,55 miliarde lei (56,6%) au fost dedicate proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile și PNRR.
Cheltuielile totale pentru proiecte finanțate din fonduri europene au ajuns la 90,27 miliarde lei, incluzând investiții în coeziune, PNRR și subvenții pentru sectorul agricol.
