Există o convingere recurentă în fiecare an în luna februarie: că Ziua Îndrăgostiților și Dragobetele reprezintă „momente de consum” ale sezonului, un fel de mini-Black Friday emoțional, unde afecțiunea se transformă în cheltuieli financiare.
Totuși, datele furnizate marți de Asociația CFA România, în colaborare cu UniCredit Bank, contrazic această perspectivă.
Conform Barometrului Sezoanelor Financiare, Ziua Îndrăgostiților și Dragobetele sunt percepute de români mai mult ca ocazii simbolice decât ca perioade de cheltuieli intense.
În timp ce alte perioade ale anului, precum sărbătorile de iarnă (63%) și Black Friday (39%), exercită o presiune semnificativă asupra bugetelor familiale, mai puțin de 10% dintre români declară că au cheltuit mai mult datorită acestor evenimente.
Mai clar, doar 7% afirmă că în Luna Îndrăgostiților au avut cheltuieli considerabil mai mari comparativ cu alte ocazii speciale.
România nu este o țară în care „exagerează” cu declarațiile de iubire în februarie. Este o țară ce adesea își calculează iubirea.
Februarie, luna în care pușculița rămâne închisă. Se deschide ușor deschiderea
Datele CFA România evidențiază un contrast clar între sărbătorile „cu presiune bugetară” și Luna Îndrăgostiților. În sezonul de iarnă, 63% dintre români susțin că au investit mai mult, iar imediat după vine Black Friday cu 39%, în timp ce Ziua Îndrăgostiților și Dragobetele sunt sub 10%.
Este o diferență importantă, ce reflectă modul în care românii percep gesturile de iubire: Crăciunul și revelionul sunt considerate obligații, Black Friday reprezintă oportunități de achiziții, iar Ziua Îndrăgostiților și Dragobetele un simplu gest de afecțiune.
Bărbații cheltuie mai mult, femeile rămân rezervate: diferențe de gen în modul de exprimare a iubirii
Studiul indică o diferență esențială: bărbații sunt aproape de două ori mai predispuși decât femeile să aloce un buget suplimentar în această perioadă.
8,1% dintre bărbați afirmă că au cheltuit mai mult decât de obicei sau față de alte sărbători, în comparație cu 4,3% dintre femei.
Pentru majoritatea românilor, Ziua Îndrăgostiților și Dragobetele rămân simbolice, fără cheltuieli importante.
Importanța venitului: cu cât venit mai mare, cu atât crește și „disponibilitatea de a cheltui”
Deși afecțiunea poate fi exprimată gratuit, situația financiară nu este. Conform CFA România, probabilitatea de a face cheltuieli mai mari în Luna Îndrăgostiților crește odată cu nivelul veniturilor.
Doar 4,1% dintre cei cu venituri sub 3.000 lei au alocat mai mult față de obișnuit, în timp ce această proporție urcă la 8% printre cei cu venituri între 5.000 și 7.000 lei.
Generațiile au stiluri diferite de a cheltui și percepe romantismul
Chiar și în rândul celor care consideră Luna Îndrăgostiților o oportunitate de cheltuieli mai mari, există o diferență de atitudine în funcție de vârstă: experiența de consum variază.
Se observă tendința ca generația Z să fie mai moderată în cheltuieli, în timp ce generația X este mai dispusă să investească peste medie.
Este o situație ce reflectă mai mult statutul financiar și stabilitatea decât romantismul în sine.
În acest context, Asociația CFA România propune Ghidul Abracashdabra de Valentine’s Day, oferind recomandări practice pentru evaluarea deciziilor financiare în februarie, analiza ofertelor, evitarea impulsurilor și transformarea gesturilor în experiențe memorabile, fără a fi necesare cadouri costisitoare.
Specialiștii CFA recomandă ca partenerii să stabilească clar bugetul disponibil pentru astfel de ocazii, pentru a păstra controlul asupra finanțelor personale.
„Obiceiurile de consum din perioada Ziua Îndrăgostiților sau Dragobete reprezintă un subiect de cercetare tot mai interesant pentru noi, iar cifrele obținute merită o analiză detaliată pentru o educație financiară mai eficientă. Gestionarea atentă a banilor contribuie la un echilibru financiar sănătos, fără a diminua semnificația acestor momente,” afirmă Florentina Almăjanu, director general al Asociației CFA România.
Metodologia studiului: cine, când, cum
Barometrul Sezoanelor Financiare a fost realizat în perioada 3–6 noiembrie 2025, utilizând metodologia Computer Assisted Web Interviewing (CAWI). Eșantionul cuprinde 1.130 de respondenți din generațiile Z, Millennials și X, majoritar din mediul urban.
